Fondatorul testului nutrigenetic Advanced Nutrigenomics, SUA, a concluzionat că determinarea genetică pentru gluten este nu doar inutilă (boală celiacă), ci ar putea să inducă concluzii greșite și nefundamentate științific cu privire la intoleranța la fructani, la sensibilitatea la gluten sau în Sindromul de Instestin Iritabil.
O filă importantă din jurnalul meu de dietetician este scrisă în ziua în care l-am cunoscut pe domnul profesor doctor Mihai Niculescu, în anul 2017. Mă aflăm la Centrul de Dietetică, Nutriție Integrativă și Medicină Complementară Dr.Albu, în București, unde am avut permisiunea să particip la o consultație dietetică în cancer, coordonată de fondatorul centrului, domnul doctor Horațiu Albu. La această consultație, a fost rugat să se pronuțe cu privire la caz și domnul profesor doctor Mihai Niculescu, pe care l-am cunoscut în acel moment, fiind pentru o scurtă perioadă în România, pentru susținerea unor cursuri de nutrigenetică. Am o mare recunoștință pentru acele ore de un profesionalism autentic, conturate în jurul unui pacient, aflat într-o stare avansată și gravă.
În anul 2018, am organizat prima conferință nutrigenetică din Cluj-Napoca, la care invitat a fost domnul profesor doctor Mihai Niculescu.
În Mai 2019, domnul profesor doctor Mihai Niculescu ne onorează invitația pentru a doua conferință nutrigenetică organizată de către cabinetul nostru.
Iar pentru anul 2020, vă promitem continuitate. Mai multe detalii despre a treia conferință alături de domnul profesor, le vom oferi pe parcursul lunii Februarie.
Consilierea nutrigenetică aduce o satisfacție atât nutriționistului, cât și beneficiarului, din perspectiva prevenției precise pe care o face testarea nutrigenetică.
Testul cu care lucrăm, Advanced Nutrigenomics, este realizat într-un laborator din Statele Unite ale Americii care este acreditat CLIA și CAP și este rezultatul unei abordări inovative în acest domeniu, ca urmare a experienței domnului profesor doctor Mihai Niculescu, de mai bine de 15 ani în cercetarea nutrigenetică la nivel academic din SUA.
Raportul nutrigenetic vă oferă următoarele beneficii:
1. Permite o evaluare clară a necesarului de nutrienți
2. Permite nutriționistului să vă recomande o dietă adecvată nevoilor dvs specifice
3. Permite o evaluare a riscului de boli cu substrat genetic (steatoză hepatic, diabet zaharat, boli cardio-vasculare, și altele.
Detalii despre cele două variante ale testului pe care le sugerăm:
1. Pentru adult: https://casaignat.ro/test_nutrigenetic.html
2. Pentru sarcină și lactație, fiind singurul test nutrigenetic din lume cu abordarea acestui segment: https://casaignat.ro/testul-nutrigenetic-femeia-insarci…
Atât unii studenții de la Nutriție-Dietetică (cu care am avut bucuria să discut, într-un cadru organizat de către UMF Cluj-Napoca, cât și unii clienți, m-au întrebat de ce testul Advanced Nutrigenomics nu oferă informații despre intoleranța la gluten?
Mai jos, vă ofer răspunsul detaliat al domnului profesor doctor Mihai Niculescu:
”Motivele pentru care nu am inclus intoleranța la gluten sunt complexe. Există două situații legate de gluten:
- Boala celiacă (dovedită ca fiind cauzată de reacția imună la gluten, cu 1/100 din populație) și
- Așa zisa intoleranță la gluten.
1. Pentru boala celiacă, diagnosticul este imunologic (vezi https://celiac.org/about-celiac-disease/screening-and-diagnosis/screening/). Testul genetic NU poate diagnostica boala, ci doar să elimine suspiciunea. O persoană (în cel mai bun caz) poate avea un test genetic negativ și să continue să manifeste simptome sugestive, deoarece aceste simtome sunt întâlnite și la alte afecțiuni (vezi intoleranța FODMAP pe care o discut mai jos https://www.acs.org/content/acs/en/education/resources/highschool/chemmatters/past-issues/archive-2014-2015/fodmap-intolerance.html).
Practic, există două situații: un copil din parinte cu celiachie, va trebui testat imunologic. Altă situație este cea de celiachie fără istorie familială. Și aici testul trebuie făcut imunologic. Testarea genetică, dacă nu este negativă, tot duce la testare imunologică. Dacă testarea este pozitivă (adică nu exclude celiachia, dar nici nu o dovedește), tot nu lămurește situația fără testare imunologica.
Testarea genetică pentru celiachia NU înlocuiește imunologia, care oricum trebuie făcută. Atunci de ce să mai testez genetic?
2. A doua situație este cea a așa ziselor intoleranțe la gluten (non-celiace). Nu există niciun test genetic care să diferențieze între intoleranța la gluten non-celiacă și intoleranța la fructani (vezi un review aici: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3934501/ și un bun exemplu de studiu randomizat aici: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29102613).
Concluzia aleasă de mine a fost că determinarea genetică pentru gluten este nu doar inutilă (boală celiacă), ci ar putea să inducă concluzii greșite și nefundamentate științific cu privire la intoleranța la fructani (FODMAP), la senzitivitatea la gluten sau la Sindromul de Intestin Iritabil.”
Vă îndemnăm să participați la următoarea noastră conferință la care invitat este domnul profesor doctor Mihai Niculescu, pentru a primi toate răspunsurile la întrebările dvs. Din experiența conferințelor organizate cu el, domnul profesor adoră întrebările și susține dialogul.
Anca Ignat-Sâncrăian
