𝐃𝐞 𝐜𝐞 “𝐟ă𝐫ă lactate, 𝐟ă𝐫ă gluten, 𝐟ă𝐫ă 𝐳𝐚𝐡ă𝐫” 𝐍𝐔 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐜𝐭ă?
În ultimii ani, primesc tot mai des pacienți care urmează diete extrem de restrictive și care dezvoltă anxietate în legătură cu reintroducerea unor alimente eliminate și cu formarea unei alimentații mai nutritive.
Acești pacienți au primit de la medicul lor indicația generică „fără lactate, fără gluten, fără zahăr”, în contextul unor probleme precum suspiciunea sau diagnosticul de SIBO, endometrioză, Hashimoto sau alte patologii.
𝐔𝐧𝐝𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚?
În locul unei recomandări generale și radicale de tipul „fără lactate, fără gluten, fără zahăr”, mult mai corect ar fi ca pacientul să fie îndrumat către un dietetician cu experiență în acele patologii.
𝐏𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦ă: fără 𝐥𝐚𝐜𝐭𝐚𝐭𝐞
Multe afecțiuni nu necesită excluderea completă a tuturor lactatelor. În unele cazuri, este nevoie doar de eliminarea temporară a alimentelor bogate în lactoză, nu a tuturor lactatelor. Din păcate, pacientul deduce adesea că nu are voie niciun lactat și începe să consume substitute vegetale de tip creme de brânză sau alte produse, care, dacă ne uităm atent pe etichetă, pot conține numeroși aditivi sau ingrediente problematice.
Ce este și mai trist este să confundăm un test nutrigenetic de evaluare a predispoziției pentru deficit de lactază (intoleranță la lactoză) cu indicația de a elimina complet și definitiv laptele și lactatele.
𝐀 𝐝𝐨𝐮𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦ă 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐚𝐭ă 𝐝𝐞 𝐠𝐥𝐮𝐭𝐞𝐧
În lipsa unei boli celiace confirmate sau a unei sensibilități non-celiace la gluten, nu există motive solide pentru a elimina glutenul. În multe situații, simptomele digestive sunt legate de consumul de fructani, nu de gluten în sine, iar persoana poate consuma, de exemplu, pâine dospită corespunzător.
Din păcate, industria produselor fără gluten pune la dispoziție multe alimente bogate în emulgatori, amidon de porumb și diverși aditivi, care nu aduc beneficii în nicio patologie inflamatorie. Problema apare atunci când pacientul primește indicația „fără gluten”, dar nu și explicații despre cum să aleagă corect produsele fără gluten. Astfel, mulți merg direct în supermarket și își umplu coșul cu produse gluten-free ultra-procesate, care devin mai degrabă o problemă decât o soluție.
„𝐅ă𝐫ă 𝐳𝐚𝐡ă𝐫” – 𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐢𝐚 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐜𝐚ț𝐢𝐞, 𝐚𝐥𝐭ă 𝐬𝐩𝐚𝐢𝐦ă…
Scopul ar trebui să fie reducerea consumului de zahăr, nu eliminarea absolută. Trebuie să ținem cont că mulți pacienți sunt dispuși să facă eforturi uriașe pentru a se vindeca și ajung să își impună restricții drastice, care, din păcate, nu aduc întotdeauna rezultate măsurabile în parametrii clinici.
Există patologii în care mierea poate fi mai agresivă decât zahărul. În alte situații, termenul „free sugar” include siropul de fructoză sau îndulcitori pe care nu i-aș recomanda în anumite contexte clinice.
Am primit numeroase solicitări de la pacienți cu SIBO, endometrioză, Hashimoto, depresie și alte afecțiuni, care au primit astfel de indicații generale din partea medicilor sau altor terapeuți: „fără lactate, fără gluten, fără zahăr” – fără alte detalii sau explicații.
𝐂𝐞 𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐢𝐝𝐞𝐚𝐥?
Atunci când decideți să faceți schimbări alimentare, este important ca, în decurs de 3 luni, 𝐬ă 𝐩𝐮𝐭𝐞ț𝐢 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐩𝐚𝐫𝐚𝐦𝐞𝐭𝐫𝐢 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢 dacă există o ameliorare. Totodată, este esențial să discutați cu un specialist pentru a afla dacă este nevoie de măsuri drastice sau dacă se poate începe cu o variantă mai simplificată.
Este posibil să simțiți o ameliorare în urma dietei „fără lactate, fără gluten, fără zahăr”. Dar este foarte probabil ca aceleași rezultate să fi putut fi obținute și fără schimbări atât de ample și, mai ales, să nu fie necesar să le mențineți pe termen lung.
Diet. Anca Ignat-Sâncrăian
