Arhive etichete: intoleranta la gluten

Sensibilitate non-celiacă la grâu? Diagnostic diferențial

Avem pentru dumneavoastre analize noi aduse de către Laboratorul Bioclinica pentru a evalua Sensibilitatea non-celiacă la grâu și a face diagnostice diferențiale de boala celiacă, de intoleranța la gluten sau de alergia la grâu.

Fiecare zi cu pacienții noștri ne învață despre nevoile lor și despre cât de greu este pentru ei orice diagnostic. De aceea ne dorim să evităm diagnosticele greșite. Lasați-vă bine coordonat de către medicul dvs, de către dieteticianul dvs. atunci când este vorba despre probleme la gluten/grâu.

Nediagnosticarea la timpul potrivit

Scrie Alessio Fasano în cartea Eliberarea de gluten: și deși multiple fațete ale celiachiei au devenit un fapt din ce în ce mai cunoscut, celiachia rămâne în mare măsură neidentificată în rândul bolnavilor.

  • În țările dezvoltate avem un caz la cinci, uneori până la zece, cazuri nediagnosticate (partea scufundată a aisbergului celiac), de obicei din cauza simptomelor atipice, sau chiar a lipsei acestora.
  • Cercetările efectuate în Regatul Unit arată că mai bine de 90% dintre czurile de celiachie din rândul școlarilor nu sunt identificate.
  • În SUA se aproximeză că numărul bolnavilor este de 3 milioane, doar 200.000 dintre aceștia fiind diagnosticați.
  • Doctorii nu iau în calcul această boală… Studiul de sănătate canadian privind boala celiacă efectuat pe 2681 de pacienți a arătat o întârziere a diagnosticării de 11,7 ani….
  • În 2004, o cercetare efectuată în California de Sud, a arătat că doar aproximativ o treime dintre doctorii de medicină primară au diagnosticat vreodată un pacient cu celiachie. Rezultatele au arătat și că numai 44% dintre medici știu că anticorpii specifici pot fi folosiți ca metodă de testare pentru diagnosticul bolii celiace.

Supradiagnosticarea bolii celiace

Diagnostice pozitive sunt puse adesea greșit din cauza confuziei legate de definiția bolii celiace. Profesioniștii interpreteză uneori un rezultat AGA pozitiv drept un semn clar și suficient al afecțiunii. Trecerea de la o abordare care include trei biopsii la un proces de diagnosticare cu o singură biospie, ce rareori include și un test al glutenului, crește de asemenea șansele ca pacientul să fie supus unei diete fără gluten întreaga lui viață fără a avea un diagnostic conclusiv.

Diferențierea patologiilor

Când vine vorba de grâu, putem avea cel puțin una din următoarele probleme:

  • Alergia la grâu: o reacție alergică imunologică (IgE)
  • Boala celiacă: reacție autoimuna, detectabil genetic (HLA-DQ2, HLA-DQ8), biopsie (analize specifice aici)
  • Intoleranța la gluten: reacție imunologică, întârziată, (IgG 1-4)
  • Sensibilitatea non-celiacă la grâu: nu dezvoltă anticorpi, apar inhibitorii de amilază-tripsină (ATI)

Boala celiacă se poate diagnostica prin următoarele 5 etape:

  • Semne și simptome compatibile cu boala celiacă
  • Teste serologice pozitive
  • Prezența indicatorilor genetici HLA-DQ2 sau HLA-DQ8 (aproape toți pacienții care suferă de celiachie au în codul genetic aceste gene. Majoritatea bolnavilor celiaci (95%) produc HLA-DQ2, iar ceilalți sunt HLA-DQ8 pozitivi. Genotipul HLA-DQ2 este comun populației generale, cc 30% din populația caucaziană. Chiar și așa, în jur de 3% dintre cei care poartă gena vor dezvolta boala celiacă. Astfel HLA-DQ2 și HLA-DQ8 sunt necesari pentru apariția bolii, însă nu sunt suficienți, riscul estimat este între 35-36%.
  • Leziuni intestinale specifice bolii celiace depistate în urma endoscopiei
  • Dispariția simptomelor după adoptarea unei diete fără gluten

Sensibilitatea non-celiacă la grâu

ATI – inhibitorii de amilază-tripsină sunt:

  • proteine care apar în special la cerealele care conțin gluten
  • proteine care servesc plantei în apărarea împotriva dăunătorilor
  • foarte rezistenți la proteoliza intestinală

Diagnosticul sensibilității non-celiace la grâu

Diferențiere între:

Pentru că de-alungul anilor am întâlnit foarte mulți pacienți cu diferite probleme create de grâu, ne-am dorit să putem oferi o posibilitatea de a face o diferențiere precisă a acestor probleme de sănătate.

Iată un raport al unui pacient anonim corect diagnosticat la Sensibilitatea non-celiacă la grâu.

Interpretare:

  • IgE este optim, excludem alergia la grâu.
  • sCD14 crește doar în Sensibilitatea non-celiacă la gluten
  • Prin urmare pacientului îi este indicată o dietă de excludere a glutenului 1-2 ani, până la reducerea FABP2 și sCD14.

Doar după ce avem o diagnosticare diferențială precisă, putem să adoptăm conduita igieno-dietetică potrivită.

  • La boala celiacă, dieta este strictă, pe viață.
  • La alergia la grâu dieta poate fi temporară.
  • La Sensibilitatea non-celiacă la grâu, dieta este de 1-2 ani, până la reducerea FABP2 și sCD14. Apoi se vor introduce alimente din grâu în limita individuală a toleranței.

În funcție de care este afecțiunea dvs identificată prin teste de diferențiere, regimul igieno-dietetic va fi compus din mai multe etape:

  • evitarea alimentelor care conțin gluten
  • refacerea intestinului prin optimizarea permebilității, inflamației, dizbiozei (de dorit este chiar și un test de microbiom din materia fecală, pe care la Casa Ignat îl putem interpreta și adapta pacientului)
  • compensarea carențelor nutritive

Prin colaborarea cu laboratorul Bioclinica, am reușit să oferim pacienților, începând din acest an (Ianuarie 2024), aceste analize de diagnosticare de Sensibilităte non-celiacă la grâu, de mare ajutor în diferențierea de boala celiacă. Noile analize oferite de laboratoul Bioclinica sunt:

La acestea se poate adauga IgE (pentru alergia la grâu) și panelul pentru boala celiacă (include și testare genetică).

Recomandarea noastră este să apelați un medic și/sau un dietetician cu experiență în problemele care apar la grâu pentru o precizie a terapiei dvs.

Un posibil panel pentru Sensibilitate non-celiacă la grâu prin diagnosticare diferențială de alergie la gluten, de boala celiacă, de intoleranța la gluten, conține următoarele analize care acum sunt în portofoliul Laboratorului Bioclinica:

analizapreț pentru anul 2024
(lei)
sCD14164
IgE 36
Anticorpi anti transglutaminaza tisulară (tTG) IgA 70
Anticorpi anti transglutaminaza tisulară (tTG) IgG 70
Anticorpi anti gliadina IgA 65
Anticorpi anti gliadina IgG 67
Zonulin în materii fecale253
Proteina FABP 2256
Aglutinine germeni de grâu IgG164
Total1145
Toate analizele se decid de către medic și/sau dietetician, fiind strict legate de simptome.

Aș dori să mulțumesc laboratorului Bioclinica, care ne ascultă nevoile de la Casa Ignat și se apleacă mereu, cu multă generozitate, să putem avea la îndemână soluții.

diet. Anca Ignat-Sâncrăian

Despre testarea genetică a intoleranței la gluten

Fondatorul testului nutrigenetic Advanced Nutrigenomics, SUA, a concluzionat că determinarea genetică pentru gluten este nu doar inutilă (boală celiacă), ci ar putea să inducă concluzii greșite și nefundamentate științific cu privire la intoleranța la fructani, la sensibilitatea la gluten sau în Sindromul de Instestin Iritabil.

O filă importantă din jurnalul meu de dietetician este scrisă în ziua în care l-am cunoscut pe domnul profesor doctor Mihai Niculescu, în anul 2017. Mă aflăm la Centrul de Dietetică, Nutriție Integrativă și Medicină Complementară Dr.Albu, în București, unde am avut permisiunea să particip la o consultație dietetică în cancer, coordonată de fondatorul centrului, domnul doctor Horațiu Albu. La această consultație, a fost rugat să se pronuțe cu privire la caz și domnul profesor doctor Mihai Niculescu, pe care l-am cunoscut în acel moment, fiind pentru o scurtă perioadă în România, pentru susținerea unor cursuri de nutrigenetică. Am o mare recunoștință pentru acele ore de un profesionalism autentic, conturate în jurul unui pacient, aflat într-o stare avansată și gravă.

În anul 2018, am organizat prima conferință nutrigenetică din Cluj-Napoca, la care invitat a fost domnul profesor doctor Mihai Niculescu.

În Mai 2019, domnul profesor doctor Mihai Niculescu ne onorează invitația pentru a doua conferință nutrigenetică organizată de către cabinetul nostru.

Iar pentru anul 2020, vă promitem continuitate. Mai multe detalii despre a treia conferință alături de domnul profesor, le vom oferi pe parcursul lunii Februarie.

Consilierea nutrigenetică aduce o satisfacție atât nutriționistului, cât și beneficiarului, din perspectiva prevenției precise pe care o face testarea nutrigenetică.

Testul cu care lucrăm, Advanced Nutrigenomics, este realizat într-un laborator din Statele Unite ale Americii care este acreditat CLIA și CAP și este rezultatul unei abordări inovative în acest domeniu, ca urmare a experienței domnului profesor doctor Mihai Niculescu, de mai bine de 15 ani în cercetarea nutrigenetică la nivel academic din SUA.

Raportul nutrigenetic vă oferă următoarele beneficii:
1. Permite o evaluare clară a necesarului de nutrienți
2. Permite nutriționistului să vă recomande o dietă adecvată nevoilor dvs specifice
3. Permite o evaluare a riscului de boli cu substrat genetic (steatoză hepatic, diabet zaharat, boli cardio-vasculare, și altele.
Detalii despre cele două variante ale testului pe care le sugerăm:
1. Pentru adult: https://casaignat.ro/test_nutrigenetic.html
2. Pentru sarcină și lactație, fiind singurul test nutrigenetic din lume cu abordarea acestui segment: https://casaignat.ro/testul-nutrigenetic-femeia-insarci…

Atât unii studenții de la Nutriție-Dietetică (cu care am avut bucuria să discut, într-un cadru organizat de către UMF Cluj-Napoca, cât și unii clienți, m-au întrebat de ce testul Advanced Nutrigenomics nu oferă informații despre intoleranța la gluten?

Mai jos, vă ofer răspunsul detaliat al domnului profesor doctor Mihai Niculescu:

”Motivele pentru care nu am inclus intoleranța la gluten sunt complexe. Există două situații legate de gluten:

  1. Boala celiacă (dovedită ca fiind cauzată de reacția imună la gluten, cu 1/100 din populație) și
  2. Așa zisa intoleranță la gluten.

1. Pentru boala celiacă, diagnosticul este imunologic (vezi https://celiac.org/about-celiac-disease/screening-and-diagnosis/screening/). Testul genetic NU poate diagnostica boala, ci doar să elimine suspiciunea. O persoană (în cel mai bun caz) poate avea un test genetic negativ și să continue să manifeste simptome sugestive, deoarece aceste simtome sunt întâlnite și la alte afecțiuni (vezi intoleranța FODMAP pe care o discut mai jos  https://www.acs.org/content/acs/en/education/resources/highschool/chemmatters/past-issues/archive-2014-2015/fodmap-intolerance.html).

Practic, există două situații: un copil din parinte cu celiachie, va trebui testat imunologic. Altă situație este cea de celiachie fără istorie familială. Și aici testul trebuie făcut imunologic. Testarea genetică, dacă nu este negativă, tot duce la testare imunologică. Dacă testarea este pozitivă (adică nu exclude celiachia, dar nici nu o dovedește), tot nu lămurește situația fără testare imunologica.

Testarea genetică pentru celiachia NU înlocuiește imunologia, care oricum trebuie făcută. Atunci de ce să mai testez genetic?

2. A doua situație este cea a așa ziselor intoleranțe la gluten (non-celiace). Nu există niciun test genetic care să diferențieze între intoleranța la gluten non-celiacă și intoleranța la fructani (vezi un review aici: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3934501/ și un bun exemplu de studiu randomizat aici: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29102613).

Concluzia aleasă de mine a fost că determinarea genetică pentru gluten este nu doar inutilă (boală celiacă), ci ar putea să inducă concluzii greșite și nefundamentate științific cu privire la intoleranța la fructani (FODMAP), la senzitivitatea la gluten sau la Sindromul de Intestin Iritabil.”

Vă îndemnăm să participați la următoarea noastră conferință la care invitat este domnul profesor doctor Mihai Niculescu, pentru a primi toate răspunsurile la întrebările dvs. Din experiența conferințelor organizate cu el, domnul profesor adoră întrebările și susține dialogul.

Anca Ignat-Sâncrăian