Prezentul articol își propune să surprindă câteva aspecte nutriționale și de factori ai stilului de viață care ar putea preveni sau ar avea un aport adjuvant în tratamentul patologiei cu noul coronavirus. Cele prezentate aici au un rol informativ, și nu înlocuiesc, sub nici o formă, un tratament medicamentos. Am ales să mă adresez persoanelor sănătoase aflate la domiciliu, care pot accesa multiple resurse pentru a rămâne într-o stare optimă, fizică și psihică, în aceste vremuri. Pentru persoanele infectate sau cele care au trecut printr-un tratament pentru COVID-19, intervenția nutrițională trebuie individualizată și, mai ales, integrată în schema de tratament medicală. Pentru orice informație personalizată, adaptată contextului dumneavoastră, vă recomand o consultație nutrițională online. (!)Prezentul articol poate suferi îmbunătățiri, în funcție de datele și studiile care urmează să apară. (Pentru versiunea în limba engleză: https://casaignat.ro/health-and-nutritional-aspects-during-the-covid-19-pandemic.html)

În Decembrie 2019 s-au semnalat mai multe cazuri de pneumonie de origine necunoscută în Wuhan, Hubei, China. Noua tehnologie a reușit să depisteze rapid agentul patogen numit sindrom respirator acut coronavirus 2 (SARS-CoV-2) sau noul coronavirus (COVID-2019). Trasmiterea de la om la om extrem de rapidă a condus la o răspândire a virusului din Wuhan, spre alte regiuni ale continentului asiatic, cât și pe toate celelalte continente: Europa, America, Australia etc. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat focarul drept o Urgență de Sănătate Publică  de Interes Internațional. Astăzi, 28 Martie 2020, în România avem următorul tabloul determinat de COVID-19: 1452 de persoane infectate, 139 de persoane declarate vindecate, 29 de persoane decedate, 7801 în carantină și 131 367 de persoane sunt în izolare la domiciliu, sub supraveghere medicală. [1]

În timp ce multiple centre internaționale  de cercetare caută să dezvolte tratamentul/ vaccinul specifc COVID-19, există necesitatea gestionării manifestărilor clinice și a complicațiilor rezultate în urma infecției cu noul coronavirus. La nivel mondial se încearcă scheme de tratament similare unor afecțiuni precum: Pneumonie,  Hepatita C, HIV, Scleroza Multiplă, iar noi studii continuă să apară cu privire la analiza comparativă a eficienței diferitelor scheme de tratament.

Din punct de vedere nutrițional, European Society for Clinical Nutrition and Metabolism (ESPEN)  deschide o perspectivă complexă:

”Pandemiile COVID-19 prezintă provocări și amenințări fără precedent pentru sistemele de îngrijire medicală din întreaga lume. Comunitatea ESPEN include mii de profesioniști din domeniul sănătății care sunt implicați în principal în combaterea COVID-19, de la ATI la departamentele de Medicină Internă la Spitale Generale din întreaga lume. Salvarea vieții de complicații acute este primul obiectiv pentru noi toți. Cu toate acestea, trebuie să ne reamintim noi și colegii noștri nutriționiști că starea nutrițională și îngrijirea nutrițională joacă un rol foarte relevant în definirea rezultatelor pe termen scurt și lung ale pacienților noștri. […] Cu atât mai mult, în momente dificile de înaltă presiune trebuie să urmărim recomandările pentru cele mai bune practici în îngrijirea nutrițională pentru a îmbunătăți rezultatele pacienților noștri”. [2]

Intervenția nutrițională poate avea numeroase beneficii, în funcție de tabloul actual al persoanei:

1. Persoana este sănătoasă și se află în izolare la domiciliu,
2. Persoana este infectată, dar nu prezintă alte probleme de sănătate,
3. Persoana este infectată și are asociate alte probleme de sănătate (Obezitate, Diabet Zaharat, Hipertensiune Arterială, Boli Cronice Respiratorii, Boli Cardio-Vasculare, Boală canceroasă, etc.),
4. Persoana a fost infectată și se află în urmă tratamentului COVID-19.

Pentru scenariile 2, 3 și 4, intervenția nutrițională merită a fi integrată într-un tablou medical complex, adaptată și individualizată. În alte probleme virale, inclusiv în HIV, intervenția nutrițioanală poate îmbunătăți statusul pacientului, reduce oboseala musculară și astfel incapacitatea de a munci, poate reduce perioada de stat la pat, poate crește toleranța la medicament (prin reducerea efectelor secundare), poate ameliora simpomele gastro-intestinale și, pe ansamblu, îmbunătăți calitatea vieții.

Dacă persoana este sănătoasă și se află în izolare la domiciliu, ea poate să se ocupe, de multe aspecte ale regimului igieno-dietetic și de stil de viață sănătos, precum: 

1. Aportul nutrițional specific condițiilor de izolare la domiciu și de stres crescut, 
2. Igiena mâinilor și alte măsuri de siguranță alimentară, 
3. Igiena respiratorie, 
4. Somnul, activitatea fizică și hidratarea,
5. Și altele.

1. Aportul nutrițional specific condițiilor de izolare la domiciu și de stres crescut

Sistemul imun muncește în permanență să protejeze organismul de infecții, răni și boli. Este alcătuit dintr-un sitem de organe, țesuturi și celule (timus, splină, vasele și ganglionii limfatici, măduva spinării, amigdale și altele). Sistemul nervos central poate să influențeze activitatea sistemului imunitar, prin secreția de hormoni și neuroni/neurotransmițători, prin activitatea barierei hemato-encefalice.

Sistemul imunitar poate fi amenințat de 3 mari clase:

1. Alergeni, inclusiv cei alimentari,
2. Microorganisme: virusuri, bacterii, paraziți, mucegaiuri, 
3. Poluanți din mediul înconjurător: compuși organici volatili, metale grele etc.

Un sistem imunitar precar poate să fie cauzat nu doar de o clasă a agenților patogeni enumerați mai sus, ci de o sumă a lor. În perioada de pandemie, când persoana este în izolare, neinfectată, poate lua în calcul:

1. Să elimine agresorii alimentari pe care îi cunoaște, fie prin analize anterioare, fie prin experiență (alergeni, sensibilități sau intoleranțe). Ar putea fi zahăr, prăjeli, alcool mai mult de 1-2 porții pe zi, grătarul ca metodă de preparare, gluten, lactoză, histamină și altele. Cred că reducerea lactozei din alimentație este de o importanță semnificativă, mai ales prin evitarea consumului de lapte proaspăt.
2. Să se preocupe de calitatea aerului de interior. Izolarea la domiciliu ne expune la un aer de interior cu mult mai toxic decât am presupune. Agenția de Protecție a Mediului din Statele Unite (EPA) subliniază faptul că nivelul de poluanți organici din aerul de interior rezidențial este de 2 până la 5 ori mai ridicat decât cel din aerul de afară, indiferent de locație, urbană sau rurală. Drept soluții:
   • Utilizarea unor aparate dovedite științific pentru distrugerea agenților patogeni din mediul de interior: https://casaignat.ro/airocide-tehnologia-unica-de-purificare-a-aerului
   • Aerisirea frecventă a camerelor locuinței, pe parcursul zilei. Noului coronavirus nu-i plac țesuturile oxigenate și este fundamental să aerisim cât mai des încăperile, atât pentru prevenție, cât și în perioada de infectare (unde, în funcție de severitatea evoluției bolii pot fi implicate și aparatele de oxigenare).
3. Să ia în considerare o optimizare a florei intestinale, pentru a reduce numărul de bacterii patogene, candidoze sau mucegaiuri de la acest nivel.
4. Să accentueze căile de detoxificare hepatică prin: aport de glucozinolați (broccoli, varză, conopidă, rucola, ridichi și altele) și prin consum de rodie, afine, turmeric.
5. Să aducă ingrediente care pot avea o minimă eficiență în chelatarea de metale grele (spirulina, clorella).

Sistemul imunitar are nevoie de un aport caloric optim de cc 25-30 kcal/kg corp/zi și de nutrienți variați (macro- și micro-), precum:

I. Macro-nutrienți:

• Aportul de acizi grași esențiali care nu pot fi sintetizați de organism, prin urmare trebuie aduși în dietă: ulei de in (1 lingură/zi), semințe de chia, semințe de in, hering, somon, sardine, ton. 
• Aportul de proteine. În malnutriția proteică datorită insuficienței proteinelor se blochează formarea celulelor imunitare sau a factorilor imunitari care protejează corpul de infecții și boli. Malnutriția proteică este caracterizată și de carențe ale vitaminei A, B6, folați, vitamina E, Zinc, Cupru și Seleniu. În contextul fortificării sistemului imunitar, aportul proteic este mai ridicat decât în mod normal: 1.2 g proteine/kg corp/zi (1.2 g x 60 kg = 72 g proteine/zi). Surse proteice: carne, pește, ouă, brânzeturi, nuci și semințe, leguminoase (fasole, năut, linte) sau utilizarea extractelor proteice (din cânepă, de dovleac, de mazăre sau mixuri din acestea). O altă sursă excelentă de proteine provine din supa de oase fierte.

II. Micro-nutrienți:

• Aportul de Folați: linte, mazăre, fasole, frunze (spanac, kale),
• Aportul de Seleniu: carne (vită, porc, pui), nuci, semințe de floarea soarelui, fructe de mare, ton,
• Vitamina A: de origine animală (ulei de cod, ou), de origine vegetală (fructe și legume galbene și portocalii (cartof dulce, morcov, portocale etc),
• Complexul de vitamine B (B1, B2, B3, B6, B12): pește, carne, nuci și semințe,
• Vitamina C*: kiwi, căpșuni, broccoli, kale, roșii, ardei gras roșu,
• Vitamina D3*: pește gras, alimente fortificate cu vitamina D,
• Vitamina E: migdale, avocado, ulei de floarea soarelui,
• Zinc: scoici, carne, fasole,
• Probiotice*: Lactobacili și Bifidobacterii,
• Compuși bioactivi[4]: 
  • Quercitina*: cc. 150 mg/zi (poate fi obținută din 300 g ceapă)
  • EGCG: ceai verde, ceai de matcha ( 5 g pulbere la 300 ml apă la 85 grade Celsius, pentru 3 minute)
  • Alți flavonoizi: citrice, mai ales în portocale: 300 ml suc proaspăt de portocale

• Alte ingrediente: compuși adaptogeni din Ginseng, Rodiola și diferite polizaharide din ciuperci: Reischi( Ganoderma); Shiitake, Maitake [5]

*Consider că un aport optim de vitamina C, vitamina D3, Probiotice și Quercitină, se poate aduce atât prin alimente bogate în acești compuși, cât și prin suplimentare minimă recomandată. Pentru vitamina C recomandarea este cel puțin 400 mg. (De urmărit studiul din China (https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT04264533), care este în desfășurare și care urmărește influența aportului intravenos de vitamina C la pacienții infectați cu COVID-19. De asemenea, într-un comunicat al Departamentului de Boli Infecțioase din Shanghai, loc în care rata de vindecare este superioară altor regiuni, se observă în schema de tratament un aport de vitamina C intravenos, în cantități semnificative.) Pentru Vitamina D3, având în vedere că ne aflăm după un anotimp rece, perioadă în care de obicei, prezentăm un nivel insuficient de vitamina D3 și luând în considerare faptul că, prin izolare la domiciu, sursa de Vitamina D3 este scăzută, recomand o suplimentare de cel puțin 1000 UI/zi. (Niveluri mici de Vitamina D au fost corelate cu riscul mai mare de infecții ale tractului respirator.[6] De urmărit studiul Vitamin D supplementation could prevent and treat influenza, coronavirus, and pneumonia infections, al William B. Grant, și colegii, din 15 Martie 2020:

O suplimentare minimă de probiotice ar fi bine să conțină o varietate de minim 8 specii de Lactobacili și Bifidobacterii, totalizănd peste 1 mld de tulpini de bacterii. Suplimentarea cu 150 mg/zi de Quercitină poate fi indicată la persoanele care nu consumă o cantitate de 300 g ceapă/zi.

2. Igiena mâinilor și alte măsuri de siguranță alimentară

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, avem 5 chei de siguranță alimentară:

1. Igiena mâinilor,
2. Separarea alimentelor,
3. Gătirea profundă și optimă în special a cărnii, ouălelor și a fructelor de mare,
4. Păstrarea și reîncălzirea alimentelor la o temperatură optimă,
5. Folosirea unei ape sigure.

Mâinile trasportă frecvent microroganisme de la un loc la altul, prin urmare spălatul pe mâini este extrem de important. Trebuie să ne spălăm pe mâini:

• Înainte de a începe să manevrăm alimentele și frecvent în timpul gătitului,
• Înainte să mâncăm,
• După ce am mers la toaletă,
• După ce am lucrat cu carne crudă,
• După ce am schimbat scutecul copilului,
• După ce ne-am suflat nasul,
• După ce ne-am jucat cu animalele,
• După ce am fumat.

Trebuie să ne spălăm cu săpun, cel puțin 20 de secunde și să ne uscăm cu un prosop uscat, preferabil de hărtie sau să le spălăm frecvent pe cele din diverse materiale textile.

3. Igiena respiratorie

4. Somnul, activitatea fizică și hidratarea

• Asigurați-vă orele de somn necesare perioadei dominată de anxietate, îngrijorare, incertitudine: 7-9 ore/noapte, începând cu orele 22.00. (Atenție specială pentru copii)
• Activitatea fizică regulată, de intensitate redusă, o puteți face cu întreaga familie, la domiciliu, 20-40 minute/zi.
• Recomandarea generală a aportului hidric este de 25-30 ml apă/ kg corp (de ex. 30 ml apă x 60 Kg = 1800 ml apă/zi). În condiții de infecție, aportul poate crește în funcție de gradul de deshidratre al organismului (febră, diaree etc). Se poate consuma apa de la robinet fără a fi un risc de infecție cu coronavirus conform sursei americane https://www.epa.gov/coronavirus/coronavirus-and-drinking-water-and-wastewater

Pentru scenariile 2 și 3 (2:Persoana este infectată, dar nu prezintă alte probleme de sănătate, 3: Persoana este infectată și are asociate alte probleme de sănătate (Obezitate, Diabet Zaharat, Hipertensiune Arterială, Boli Cronice Respiratorii, Boli Cardio-Vasculare, Boală canceroasă, etc.), doctorul Horațiu Albu propune specialiștilor un ghid concis de practică:

Pentru persoanele cu sindrom metabolic și cu obezitate și nu numai, recomand să luați în considerare un regim igieno-dietetic, tocmai în această perioadă, având în vedere că aveți timpul necesar la dispoziție pentru a găti și a respecta un program optim al meselor. Este ce puteți face cel mai mult pentru a răspunde mai bine, într-o posibilă infectare cu COVID-19. Obezitatea este caracterizată de o stare de inflamație și acompaniată de o carență de microelemente esențiale funcționătii optime a sistemului imunitar. 

Printre factorii secundari de risc ai pandemiei cauzate de noul coronavirus ar putea fi:

• Gradul ridicat de poluare al ariei regionale (caracteristic zonelor Wuhan și Nordul Italiei),
• Boli deja existente care determină carențe macro și micro-elementare, implicit un sistem imunitar precar(de ex. malnutriția proteică, deficit de acizi grași esențiali și altele),
• Carența de vitamina D3 specifică anotimpului rece sau neexpunerii la soare,
• Hipoxie determinată de aerul de interior de calitate inferioară și chiar de sedentarism,
• Gradul ridicat de panică.

”La nivel global, oamenii descriu stări de frică, furie, incertitudine și mai ales de NEÎNCREDERE în persoanele din conducerea statului, dar alături de aceste sentimente întunecate, începem să vedem imagini de solidaritate”, scrie un editorial al publicației The Lancet, din 28 Martie 2020. [7]

Repere de meniu ale unei zile de izolare la domiciliu, pentru o persoană sănătoasă, normoponderală:

• Micul dejun: budincă de ovăz cu un pumn de afine, un pumn de boabe de rodie și o lingură de Brain Proficiency (În lipsa lui, puteți să adăugați o lingură de semințe de in, o lingură semințe de cânepă, o lingură semințe de chia)
  • Un pahar cu suc de portocale.
• Gustare 1: Un ceai de matcha/ceai verde, 1 pumn de boabe de cacao / 2 pătrățele de ciocolată neagră, 1 pumn de nuci/migdale
• Prânz: 1. Supă de oase fierte cu rădăcinoase (în farfurie cu supă, deci după prepararea termică, putem adăuga 1 vârf de cuțit de turmeric bio, 1 linguriță de ulei de in cu presare la rece, 1 g de piper roșu, 1 lingură de pătrunjel verde mărunțit) cu 1 felie de pâine de casă cu semințe și fibre. [Pentru persoanele care consumă porții mai mici și doresc să consume mai variat, recomand și un fel 2: Garnitură de cartof dulce, morcov și sfeclă la cuptor cu chifteluțe (de pește sau de carne). Folosiți mirodenii. Opțional: o salată de ceapă roșie.]
• Gustare 2: Shake din 200 ml lapte vegetal, 2 linguri de extract proteic vegan, 1 lingură de Brain Proficiency, 1 lingură de boabe de ienupăr, 1 lingura pulbere de shitake, 1/2 banana sau avocado. Opțional: puteți îndulci cu miere sau sirop de agave cu inulină.
• Cina: Buchețele din broccoli și conopidă la aburi cu ciuperci sote cu 150 g carne gătită lent la cuptor. Adăugați o salată de 100 g rucola cu roșii cherry.
• Gustare 3: 1 cană de ceai de busuioc.

Vă rugăm să luați aceste informații ca notă informativă, ca orice alt articol de pe acest site. Nu înlocuiește o schemă nutrițională personalizată. În acest sens, am creat un serviciu de Consultație Nutrițională Rapidă pentru Sistemul Imunitar. Pentru mai multe detalii, vizitați secțiunea Servicii.

Referințe:

1.  “Informare COVID -19, Grupul de Comunicare Strategică, 28 Martie 2020, Ora 13.00 – MINISTERUL AFACERILOR INTERNE.” Https://Www.Mai.Gov.Ro/, 28 Mar. 2020, www.mai.gov.ro/informare-covid-19-grupul-de-comunicare-strategica-28-martie-2020-ora-13-00/.
2. https://www.espen.org
3. http://shorturl.at/iozCT
4. http://shorturl.at/hTUZ6
5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6837746/
6. http://shorturl.at/mxBCU
7. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(20)30686-3

Anca Ignat-Sâncrăian