Ne propunem să aflăm direct de la cei care reușesc. Ce au făcut? Cum gândesc? Cu cine se asociază? Cum se motivează? Cum au perceput dieta? Ce i-a iritat? Ce obstacole au fost și cum le-au depășit? Vă invit să citim interviul partipantei 10-10, I.D., interviu care este plin de pasaje inspiraționale și de autenticitate.

Programul educativ de slăbire 10-10 a adunat, pe parcursul edițiilor, oameni care au reușit să slăbească la început 10 kg, iar ulterior au atins normoponderea.

Despre I.D. vă pot spune obiectiv cam așa:

• Vârstă >50 ani, Sex: Feminin, Înălțime: 168 cm
• Greutatea de start din data 29 ianuarie 2020: 97,4 kg, iar circumferința abdominală de 117 cm
• Greutatea actuala/data actuală: 18 decembrie 2020 / 69,2 kg și circumferința abdominală de 83 cm.     

Din punct de vedere uman, I.D. a adus grupului o valoare extraordinară. Precum se definește și ea în interviul de mai jos, a fost un simbol al disciplinei și al consecvenței, a dovedit că reușește, indiferent de vârstă, de profesie, de stres, de pandemie, de situații excepționale specifice vieții.

Cel mai admirabil a fost la I.D. că a dovedit o capacitate de transformare uriașă. Când pacientul are o vastă cunoaștere, eu, ca nutriționist, am o misiune mai complexă, de a ști să construiesc un plan armonios din cele știute corect și de a aduce argumente pentru aspecte care nu sunt utile, în scopul realizării obiectivului stabilit de slăbire. Asta poate însemna, în primă etapă, anumite stări de contre, până la atingerea primelor rezultate. Haideți să citiți cum a reușit I.D.:

1. Faptul că ai un alt aspect fizic, a determinat alte schimbări?

”Daaaa. Aici e atât de mult de spus, dar voi încerca să fiu mai sintetică.

Nu eram înainte o ființă care nu avea încredere în sine, mă consider deșteaptă, organizată, de succes, etc. Dar e atât de bine să adaugi la toate astea și faptul că arăt bine, mai ales la vârsta mea. 

Slăbirea pentru mine a fost diferită pentru că am mai fost slabă, știam cum este să arăți bine și e groaznic să pierzi ceva ce ai avut și dorința de a avea înapoi ce ai avut e parcă și mai mare.

DA. Am ajuns cum eram și parcă bucuria e mai mare că-mi vin rochii vechi decât să-mi cumpăr unele noi.

Pozitive: multe rochii din cele vechi îmi vin bine, multă lume care mă admira (inclusiv eu..). Mă simt ușoară, pot face multe chestii fizice care înainte le făceam cu greu (să urc dealul pe Iosif Vulcan)

Negative: din cauza pandemiei nu mă pot etala, nu pot merge la cumpărături (puțin cam frivolă, nu???). Și ceva mai neplacut: câteva dureri de spate, șolduri, etc (se pare că scheletul meu trebuie să se obișnuiască cu noua greutate)”.

3. Care ar fi premisele reușitei procesului de la obezitate la normopondere?

”Aici chiar concis:

1. Obiective. Trebuie să ai un obiectiv. Nu e de ajuns să spui vreau să slăbesc. Ci vreau să slăbesc 10 kg. De aia programul e super pentru că îți dă din start un obiectiv, care e și ancorat în timp.
2. Motivația. Trebuie să găsești cel mai puternic motiv, nu să te păcălești cu motive secundare sau de suprafața. Motivația te va ajuta să stabilești adevaratele obiective.
3. Determinare. Cred că este cheia procesului. Dar dacă ai găsit adevarata motivație, determinarea vine mai ușor.
4. Planificare, organizare, focusare. Astea de acum putem să le trecem la acțiuni tehnice și cu un plan bun oricine le poate îndeplini. Sunt instrumente de ajutor și pot fi eficiente pe termen lung.
5. Cooptarea unei persoane de lângă tine cu care să împărtașești și care să te susțină. Cred că se poate și fără (la mine a fost super pentru că am fost susținută), dar cred că e mai greu”.

3. Spune-mi 3 lucruri pe care le știai greșit despre a slăbi?

1. ”Trebuie să ții un regim foarte strict.
2. Trebuie să numeri calorii.
3. Nu ai voie carbohidrați”.

4. Spune-mi puțin despre istoricul dietelor pe care le-ai ținut?

”Toată viața mea am ținut diete. Parcă erau un magnet pentru mine.

1. Prima dată pe la 23 ani aveam 67 de kg și am fost la un guru în sport care mi-a spus că sunt obeză. A urmat un regim caloric de vreo 800 calorii/zi li sport intens înfășurată în saci de plastic.
2. Apoi a fost un carusel: slăbeam și mă îngrășam dublu…
3. Am ținut printre altele:  Atkins, Dukan, dieta disociată, numărat de calorii, nici nu le mai știu numele sau numărul. Am avut și o dietă cu nutriționist, diversificată sub control.
4. Cel mai mult am slăbit cu dieta Dukan (și cu Atkins am slabit, dar Dukan am ținut pe termen mai lung). Am ajuns la 64 kg.M-am simțit bine după, dar am căzut iar și m-am îngrășat.
5. Mai tot timpul la perioada de menținere am clacat”.

5. Cum te descurci astăzi cu privire la regim?

”Înca nu am ajuns într-o zonă stabilă, încă stau cu ochii pe cântar zilnic. În momentul acesta țin întocmai regimul inițial și îmi permit ocazional câte un răsfaț. Am mai făcut asta în vacanțe (4-5 zile) și am văzut că nu e greu dacă nu sari calul. De Crăciun am sărit cam tare calul, dar în 3-4 zile am putut să revin pe linie. Mi-am propus ca de fapt să nu mai fie un regim, ci să înglobez ceea ce știu acum într-un nou mod de viață.

Așa cum tu ne-ai spus am setat o greutate de alertă la 72,5 kg. Dacă ajung acolo revin la regimul din primele zile”.

6. Când ai fost plecată în vacanță, cum a fost?

”Prima data am fost foarte foarte stresată. Era în primele zile de dietă, nu aveam cântar la mine. Nu puteam găti, deci mâncam doar la restaurant, dar am ținut cu dinții să nu calc prea tare pe lângă regim. Orele au fost o provocare. Era o deplasare de serviciu și era cam greu să fiu liberă la prânz sau până în ora 19.00. Când am ajuns acasă aveam cam aceeași greutate ceea ce am considerat o reușită și m-am mai relaxat.

Am mai avut 2 vacanțe. Una de 14 zile în care am avut cantarul și am ținut cam 90% regimul. În sensul că am respectat regulile, inclusiv orele, dar am păcătuit în prima parte a zilei cu înghețate și carbohidrați la prânz. Slăbirea a fost încetinită, dar tot am slăbit cam 70% din ce trebuia în acea perioadă.

Am mai avut o vacanță mică de 6 zile la munte unde baza au fost gratarele, inclusiv mici, cârnați și alte preparate. Au fost și cartofi la grătar și muștar și chiar în 2 zile și ceva dulce la prânz. Dar slăbirea a mers înainte. Tot cam 65-70% din obiectiv. Însă aici am făcut mult mai multă mișcare și mai susținut”.

7. De ce ai reușit acum?

”Este exact ce am spus la punctul 2: motivația și determinarea.

La prima discuție ți-am spus că cred cu tărie că e ultimul tren. Am 52 de ani și devenea din ce în ce mai greu. În plus erau multe lucruri aranjate în viața mea, eram pe un teren stabil, îmi puteam permite să mă dedic 100% mie. După ce am avut copilul am considerat că acest aspect e foarte egoist și niciodată nu am avut confortul psihic să consider că pot aloca un timp 100% pentru mine. Pentru mine stabilitatea e cheia. Tot ceea ce ține de aspectele practice, cariera functionează la mine mai bine în perioade de criză, dar chestiunile pur personale pot să le finalizez doar când sunt stabilă. 

Un aspect e menopauza care vine cu tot felul de tulburări. Mi-era frica că dacă nu slăbesc acum o sa rămân grasă toată viața care mi-a mai rămas”. 

8. Relația dintre tine și nutriționist. Ce situație a contribuit să ai încredere în nutriționist?

”După cum știi au fost și destule năbădăi la început. Nu sunt o persoană care se crede atotștiutoare, îmi place enorm să învăț, să aflu lucruri noi. Dar faptul că totuși aveam unele cunoștințe spre deosebire de restul grupului a facut să fie mai greu la început. Parcă puneam sub lupă tot ce-mi spuneai. Și treceam prin filtru a ceea ce știam înainte. Celelalte erau cu creierașele curate în domeniul nutriției. După câteva runde mai încordate am făcut și 2 ședinte de terapie care cumva mi-au adus aminte de ce eram acolo. Am reintrat în zona zen și am deschis urechile să aud cu adevărat ce se întâmplă.

Ce crezi ca se întâmpla? Aplicam ce-mi spuneai și culmea chiar funcționa. Scoteam mango și se duceau 200g, luam colon balance și se mai duceau 200g. Și practic am văzut că tot ce-mi spuneai se întâmplă. Era fantastic. De atunci am fost total încrezătoare în tot ce-mi spunei. Practic te-ai transformat în guru care avea să mă scoată din balta de grăsime în care eram. Nu am mai avut nici o îndoială, nici atunci când cantarul nu se mișca în ritmul dorit. Chiar dacă eram în prima perioadă (primele 10 kg) știam deja că voi continua alături de tine până la normopondere. Nu mai aveam obiectiv doar cele 10 kg pentru că știam că cu tine alături am o șansă unică să ajung sub 70 așa cum eram odată”.

9. Cei care te cunosc, cum reacționează la cele 30 de kg slăbite?

”Ooo, aici e supărarea cea mai mare, că nu mă pot întâlni cu ei și să mă vadă în toată spendoarea (în contextul pandemiei coronavirus). Unii mă văd pe skype, pe FB, insta, etc, dar cred că nu pot realiza în totalitate cum arăt. Nu sunt doar kg, ci și forma. Cel mai mult m-am întâlnit astă vară când aveam slăbite doar vreo 18 kg, dar am avut reacții grozave. Părinții m-au văzut în noiembrie când aveam cam 22 kg și au fost șocați. Mi-au spus că una e să mă vadă zilnic pe skype și alta e să vadă cât de schiloadă sunt în realitate.

Am simțit uneori și invidie și neputință (cei care nu cred în ei), mulți parcă nu voiau să știe cum am reușit (nu înteleg de ce?)”.

10. Ce te-ncântă din ce ești astăzi?

”Cred că mă încântă totul. Aș fi ipocrită să spun că doar aspectele legate de sănătate. Da, mă încântă că sunt mai sănătoasă (care acum e atât de controversată), am analize mai bune, eram în prag de diabet. Îmi place cum arăt chiar dacă nu pot să mă afișez. Fac planuri de vacanțe  mai sportive. Dar aș vrea să-ti spun că cred că pe primul loc este ceea ce am învățat. Asta nu îmi poate lua nimeni și știu că pot oricând să aplic și să-mi fac un mod de viață al meu”. 

11. Care regulă din cele 10 te-a provocat cel mai mult?

”Ora 19.00 pentru cină a fost o provocare mare. Obișnuiam să mănânc seara la televizor semințe, fructe, nu snacksuri sau junk food, dar mâncam seara.

Apoi a fost consumul de carne. Înainte am fost vegană, nici nu mai știu câți ani, dar peste 5-6 ani. Dar faptul că am mâncat carne și uneori mi-a și plăcut mă face să cred că nu eram o adevărată vegană. Oricum de multe ori dacă simțeam că este prea mult, renunțam la cină”.

12. A contat să vezi membri în grupul 10-10 că acționeacă (conștient sau inconștient) contrar obiectivelor fixate?

”Da. Parcă ceva în mintea mea îmi spunea: „tu să nu faci așa” sau „ce bine că tu nu faci așa”. M-a făcut mai încrezătoare că eu pot, m-a motivat să nu greșesc. Cred că unul din atuurile grupului e să-ți arate și cum NU trebuie să faci. Mă oglindeam în ce făceau celelalte. Când făceau bine îmi dădeau aripi să încerc și eu (chiar dacă nu am experimentat prea des) și când făceau rău încercam să bag la cap să nu repet greșelile lor. Și ceva ce nu am crezut că o sa se întâmple: sufeream alături de ele. Câteodată voiam să le consolez, dar mi-era teamă că o să perceapă greșit și că mă dau mare. Chestia asta cu “mă dau mare” am avut-o ca teamă de la început. Mi-a fost frică să nu creadă celelalte că “mă dau mare”. 

13. Ai avut și membri care te-au motivat prin ”așa da”?

”Categoric. Miha a fost un exemplu pentru tăria ei si pentru franchețe. (Articolul cu drumul de la obezitate la normpondere parcurs de Miha este aici.) Mihaela e clar că ne-a arătat spiritul de inovație în care eu mă regăsesc total (dar nu am îndrăznit acum). (Articolul despre reușita Mihaelei este aici.) F. mi-a arătat că se poate să urmezi mai multe programe și să ai rezultate (și o admir pentru spiritul rebel, dar cred că nu știe perfect să-l gestioneze. Iar T. e un munte de sentimente pe care știe să le mascheze și chiar dacă nu e cel mai pozitiv aspect, faptul că poți masca (ceea ce eu nu pot) … m-a făcut de câteva ori invidioasă…”

14. Tu ai avut un rol important în grup. Cum ți-ai perceput rolul și contribuția ta în grup?

”Cred că fiecare a avut un rol în grup. Nu consider că rolul meu a fost așa grozav. Parcă eram linia de mijloc (mult timp m-am perceput ca fiind liniară și nu neapărat mă încanta). Apoi la intervale regulate când ne arătai tabelele mă percepeam ca echilibrul. Nu eram Miha cu rezultate spectaculoase, dar eram în target. Nu greșeam foarte tare. La întâlnirile online fiecare spunea povești fantastice prin ce a trecut, la mine erau alergiile. Una din fete  a și spus la un moment dat că ”Daaa, nici nu e de mirare dna Irina sigur slăbește tot timpul”. Însă odată le-am spus și m-am întrebat dacă au înteles perfect de ce eu slăbesc. Câtă disciplina am eu. Am fost câteodată și furioasă că se plâng de tot felul de chestii, dar nu au disciplină, dar apoi mi-am revenit și am realizat că suntem diferite și avem obiective diferite. Pentru unele a fost importantă și călătoria, nu numai obiectivul. Depinde cum te situezi. 

Pentru mine obiectivul a fost esențial și cu bucurie am descoperit că nu e călătorie așa grea și urâcioasă cum m-am așteptat. Și au fost multe momente când m-am bucurat de călătorie. 

Dar cum spuneam cred că am fost echilibrul. Le ofeream un target mai accesibil. Nu trebuiau sa slăbească ca Miha, dar puteau ca mine. Sper să le fi inspirat că dacă eu pot la 52 ani si la menopauza sigur pot si ele. Si apoi cum am mai spus cred ca am mai fost percepută si ca “Dna care se dă mare”. 

15. Ai avea alte mențiuni de adăugat?

”Anca, nu știu cum să-ți mulțumesc. Ți-am spus de numerate ori și nu are rost să-ți mai spun acum alte cuvinte pe tema asta. Poate doar că ai transformat un an groaznic, un an care pentru alții a fost pierdut, pentru mine a fost un an în care am atins cel mai important obiectiv din ultima perioadă.

Pe lângă slăbit am petrecut împreună cu tine și cu grupul o mare parte din pandemie și cred că asta ne-a susținut pe toate. Nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost 2020 fără programul 10-10.

Cred total în programul 10-10. Cred că e un program revoluționar și cred că indiferent cât de neomogen e un grup tot poate ajuta mai mult decât un program individual.

Sper să ai cât mai multe programe 10-10 și ajuți cât mai multe femei să se regăsească așa cum m-am regăsit și eu. Știi, chiar ești mai bun și mai generos când ești mai slab. Nu te roade invidia, nu te mai gândești cum ai putea fi și poți da mult mai multe din tine.”