Am avut chiar și profesori, nu doar persoane în afară domeniului, care mă întrebau la început de drum profesional: ”Tu ce-o să faci cu acest domeniu?” sau ”Alți oameni mor de foame, iar tu te gândești la quinoa.” O situație memorabilă a fost în cadrul unei conferințe naționale adresate pacienților cu cancer, în cadrul căreia, în urma prezentării mele pe tema ”Alimentația specifică perioadei dintre curele de tratament tumoricid” o doamnă doctor s-a aruncat rapid cu presupunerea că bugetul acelui meniu este scump, punându-mă la colțul întrebării retorice: ”Câți pacienți își permit, din punct de vedere financiar, să mănânce în acest fel?”
Întrebările acestea pentru un nutriționist care muncește de aproximativ 10 ani, în fiecare zi lucrătoare, sunt lipsite de sens și dovedesc lipsa de experiență, de viziune, poate chiar și a unei educații minime de nutriție aplicată.
Odată cu experiența, devii tot mai conștient de valoarea adusă unui pacient prin terapia nutrițională. Dar cea mai frumoasă realizare obținută în timp este, fără îndoială, valoarea PREVENȚIEI. Dacă la început de drum, încă din anul II de facultate (prin tema de licență aleasă), am ales să abordez nutriția în cancer, în anii din urmă, fac cu aceeași pasiune prevenție. În cancer, există o motivație ridicată de a face absolut orice, inclusiv de a consuma conform unui plan format de nutriționist. Dar să poți ajuta pe cineva să prevină o patologie returnează o împlinire misterioasă, tainică, deoarece doar tu știi pentru ce te lupți și poate niciodată persoana nu va activa ceea ce tu încerci să amâni prin nutriție. Prevenția aparține nutriției, iar evaluarea unui pacient pentru prevenție se face prin teste nutrigenetice, prin testarea microbiomului, dar mai ales prin colectarea cu precizie a unor simptome, stări, preferințe sau aversiuni și altele.
Un pacient cu probleme digestive îmi povestea astăzi că în ultimii 13 ani s-a verificat medical anual în dorința de a găsi o explicație la problema lui. Are un dosar impresionant adunat de la neurologie, gastroscopie, ecografie, analize biochimice etc. Pe parcursul a 13 ani, pacientul a căutat, dar simptomatologia lui era ușoară, de dus pe picioare și fără explicații prin analizele realizate. Aparent îmbucurător că nu era nimic grav. Dar nicăieri în acel dosar nu era o trimitere către: 1)Nutriție-Dietetică și schimbare de lifestyle (domnul era cu un stres ridicat, cu o masă pe zi, seară) sau spre 2)Psihoterapie. În 13 ani, aceste simptome pentru care el s-a prezentat la început devin diagnostice.
Un nutriționist care lucrează cu teste nutrigenetice și de microbiom va avea o abordare mai minuțioasă asupra pacientului, fie el și netestat. Aici este important să se spună că nu orice pacient care apelează la serviciile noastre, va face un test de acest tip. Noi cerem, pentru prima consultație, un set de analize standard de sânge, restul fiind teste pe care le putem propune pentru a completa o abordare de precizie. Mulți pacienți de ai noștri sunt netestați nutrigenetic, dar ei primesc indirect o abordare a nutriției mai ample, prin experiența pe care am dobândit-o la pacienții testați nutrigenetic sau cei cu analiză a microbiomului.
”Tu ce-o să faci cu acest domeniu?” o să ajut pe acei pacienți care solicită ajutorul prin nutriție, precum a fost de la început în viziunea mea.
”Alți oameni mor de foame, iar tu te gândești la quinoa.” Serviciile de nutriție pe care le-am creat de-alungul anilor se adresează atât pacienților care nu-și permit, cât și celor care doresc cât mai multă personalizare, la costuri aferente. Am oferit servicii gratuite de nutriție la cazuri impresionante, am susținut programe gratuite pentru public de educare nutrițională. Ambele extreme au nevoie de nutriționist și de flexibilitatea lui. Din punctul meu de vedere, nu există o dietă satisfăcătoare pentru toată lumea. Dacă l-aș avea ca invitat la masă pe prințul Albert de Monaco, cu siguranță nu-l voi trata cu un smoothie, pentru a mă lauda câte superfood-uri am adăugat, că tot o blenduială este. Însă poate pentru un mic dejun pe fugă, dimineața devreme, ar fi potrivit pentru mine.
”Câți pacienți își permit, din punct de vedere financiar, să mănânce în acest fel?” Mulți. Se observă în timp că o structurare a alimentației este de fapt o bună metodă de gestionare a bugetului pentru hrană. După o practică de 2-3 luni, mulți dintre pacienți ne spun că economisesc mai mult ca înainte pe această ramură. Există însă, o falsă corelație că hrana sănătoasă este scumpă. Dacă alimentul este de calitate, bine combinat, va aduce sațietate și satisfacție cu o porție mai mică. Cât despre pacienții cu cancer, bugetul pentru alimente și suplimente poate fi calculat pe luni și adaptat la etapa în care se află pacientul (pre-operatorie, post-operatorie, în tratament tumoricid, etc.).
Experiența practicianului este o valoare uriașă pentru un pacient care caută să obțină nu informații, ci rezultate. În ultimul timp, tot mai mult lucrăm pe diferite strategii de implementare al planului nutrițional, pentru a învăța pacienții nu numai cum să mănânce, dar și cum să învețe să mănânce optim pentru ei. Ne ferim să transmitem un plan rigid, dorind să avem o poziție orientată către experiență, care este compatibilă cu o abordare clinică sensibilă și umanistă.
Anca Ignat-Sâncrăian
