Arhive etichete: case studies

Studiu de caz: De la obezitate de grad II la suprapondere – Revenirea la echilibrul metabolic

Lasă un răspuns

Autori: Anca Ignat-Sâncrăian¹, Maria Mareși²

¹,²  Nutriționist-dietetician autorizat, Casa Ignat Pentru Sănătate, Cluj-Napoca, România

Rezumat:

Acest studiu de caz urmărește parcursul unei paciente în vârstă de 43 de ani diagnosticată cu obezitate de gradul II, care, prin participarea la două ediții consecutive ale programului de grup 10-10, a obținut o reducere ponderală semnificativă și o ameliorare globală a stării de sănătate. Programul 10-10 integrează principii de terapie medical-nutrițională, monitorizare zilnică și sprijin comportamental de grup, structurate în zece acțiuni-cheie menite să susțină schimbarea durabilă a stilului de viață.

Pe parcursul a 22 de săptămâni, pacienta a participat la 22 de ședințe (90 minute/sesiune), implementând acțiunile programului și urmând o intervenție nutrițională personalizată. În cadrul primei ediții, greutatea a scăzut de la 97,4 kg la 87,6 kg (−9,8 kg), iar în cea de-a doua, de la 86,5 kg la 81,9 kg, atingând un IMC final de 29,96 kg/m², corespunzător limitei supraponderii. În paralel, circumferința abdominală s-a redus cu 15 cm (de la 108 cm la 93 cm).

Analizele biochimice au evidențiat normalizarea glicemiei, reducerea indicelui HOMA-IR de la 9,42 la 3,42, scăderea TGP și creșterea nivelurilor de vitamina D3 și B12, concomitent cu renunțarea completă la tratamentul medicamentos. Intervenția a determinat, de asemenea, ameliorări comportamentale și emoționale: pacienta a conștientizat impactul alimentației restrictive, a corectat frica față de anumite alimente (lipide, carbohidrați complecși) și a dezvoltat o relație echilibrată cu alimentația.

Rezultatele depășesc media raportată în literatura de specialitate (−5–10 % în 12–24 luni), evidențiind eficiența, sustenabilitatea și valoarea educațională a programului 10-10 în managementul obezității. Acesta demonstrează că intervențiile de grup, atunci când sunt bine structurate și monitorizate, pot produce rezultate clinice, metabolice și comportamentale semnificative într-un interval relativ scurt de timp.

Cuvinte cheie: obezitate; intervenție nutrițională; terapie medical-nutrițională; schimbare comportamentală; program de grup; managementul greutății; HOMA-IR; sustenabilitate; educație nutrițională; 10-10

I. Introducere

Reprezentând una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice la nivel global, obezitatea este definită ca o boală cronică, complexă și recidivantă, caracterizată prin acumularea excesivă a țesutului adipos, cu consecințe negative asupra stării de sănătate (1, 2). Afectând până la doi din cinci adulți, prevalența obezității se află într-o creștere continuă, fiind atribuită în principal urbanizării accelerate, creșterii ratei sedentarismului și consumului necontrolat de alimente ultraprocesate (1).

Pentru determinarea rapidă a statusului ponderal, indicele de masă corporală (IMC) reprezintă cel mai utilizat instrument, indicând valori între 25–29,9 kg/m² în cazul supraponderii și valori ≥ 30 kg/m² în cazul obezității (2).

Ca urmare a incidenței crescute și a impactului său major asupra stării de sănătate, s-a dezvoltat o gamă largă de intervenții destinate ameliorării obezității. Printre cele mai importante se numără intervențiile comportamentale, asociate cu strategii nutriționale precum reducerea aportului caloric, promovarea unei diete dense nutrițional, adoptarea unor tipare alimentare sănătoase (de exemplu, dieta mediteraneană), tratamentul medicamentos sau, în cazurile severe, intervențiile metabolice și bariatrice (3, 4).

O altă abordare, care se bucură de o popularitate tot mai crescută și care s-a dovedit a fi eficientă, o constituie intervențiile de grup. Principalele avantaje ale acestora includ optimizarea resurselor umane necesare gestionării cazurilor, creșterea accesibilității serviciilor nutriționale pentru un public mai larg, scurtarea timpului de așteptare comparativ cu consultațiile individuale, precum și beneficiile psiho-sociale oferite de apartenența la un grup de sprijin și schimbul de experiențe între participanți (5).

Mai multe studii au confirmat nu doar funcționalitatea, ci și eficiența superioară a acestor programe. Un studiu a raportat că persoanele care au participat la programe de grup au avut cu 58 % mai multe șanse de a obține o scădere ponderală ≥ 5 % din greutatea corporală într-un interval de 12 luni, comparativ cu cele incluse în intervenții individuale (7).

Din perspectiva gestionării clinice, s-a demonstrat că o reducere ponderală între 5–10 % este suficientă pentru a ameliora semnificativ comorbiditățile asociate obezității și supraponderii, având beneficii metabolice importante (8). Printre acestea se numără îmbunătățirea sensibilității la insulină, optimizarea funcției celulelor beta-pancreatice, reducerea trigliceridelor intrahepatice, precum și modularea expresiei genelor din țesutul adipos implicate în fluxul colesterolului, sinteza lipidelor, remodelarea matricei extracelulare și reducerea stresului oxidativ (8).

În ceea ce privește timpul necesar pentru atingerea unei astfel de scăderi ponderale, studiile arată că o reducere între 5–10 % se obține, în general, într-un interval de 12–24 de luni (9).

Scopul studiului

Acest studiu de caz are ca obiectiv prezentarea parcursului unei paciente în procesul de optimizare a greutății corporale și a stării de sănătate prin intermediul programului de grup 10-10.

II. Materiale și metode

Acordul de participare și prelucrare a datelor

Pacienta și-a exprimat acordul de a furniza datele cu caracter personal și de a permite utilizarea acestora în scopul realizării studiului de caz. La începutul colaborării, a semnat un acord de prelucrare a datelor în format digital, fiind informată cu privire la drepturile sale și la faptul că datele vor fi folosite exclusiv cu consimțământul ei.

Descrierea pacientei

Pacienta, în vârstă de 43 de ani, de sex feminin, inginer de profesie, a inițiat colaborarea cu nutriționistul-dietetician autorizat în cadrul ediției nr. 29 a programului 10-10 (25 septembrie 2024 – 4 decembrie 2024). Ulterior, a participat și la ediția nr. 30 (16 ianuarie 2025 – 27 martie 2025), fiind monitorizată constant între cele două ediții, precum și după finalizarea acestora. În total, au avut loc 22 de ședințe de câte 90 de minute fiecare.

La momentul inițial, pacienta prezenta o greutate de 97,4 kg și o înălțime de 165 cm, corespunzătoare unui indice de masă corporală (IMC) de 35,78 kg/m², caracteristic obezității de gradul II, precum și o circumferință abdominală de 108 cm.

Diagnosticele asociate au inclus: tiroidită Hashimoto, hipertensiune arterială, sindrom al ovarelor polichistice, beta-talasemie și fasceită plantară.

Motivația principală pentru participarea la program a fost ameliorarea stării de sănătate, reducerea riscului de prediabet și optimizarea parametrilor biochimici. De asemenea, pacienta și-a exprimat dorința de a învăța să mănânce sănătos fără creștere ponderală, fără senzație de foame, de a atinge o greutate optimă și de a controla mai eficient consumul de alimente dulci, în special în contexte stresante sau sociale.

În ceea ce privește stilul de viață, pacienta a descris:

  • activitate profesională sedentară;
  • activitate fizică regulată (sport de 3 ori/săptămână);
  • igienă a somnului adecvată, fără semne de oboseală diurnă;
  • hidratare corespunzătoare.

A menționat dificultăți la mersul pe jos și la utilizarea bicicletei, cauzate de fasceita plantară, absența consumului de alcool și tutun, precum și colaborarea activă cu un psiholog.

Nu au fost semnalate simptome gastrointestinale, însă pacienta a raportat intoleranță digestivă la alimente lipidice și episoade de alimentație compensatorie în contexte stresante.

În istoricul medical, pacienta a menționat o infecție HPV urmată de intervenție chirurgicală la nivelul colului uterin și amigdalectomie.
Istoricul familial a relevat: mamă cu ulcer gastric, tată cu hepatită cronică alcoolică și suprapondere, soră normoponderală.

La momentul inițial, pacienta se afla sub tratament medicamentos cu Lagosa, Nebilet, Crestor, Glucophage și Prestarium.

Intervenția nutrițională și asupra stilului de viață

Intervenția a urmat principiile fundamentale ale programului 10-10, structurat în zece acțiuni zilnice, specifice fiecărei etape a programului:

  1. Monitorizarea zilnică a greutății corporale și săptămânală a circumferinței abdominale (prin aplicația WhatsApp);
  2. Transmiterea jurnalului alimentar și a jurnalului de simptome zilnic;
  3. Respectarea numărului și intervalului meselor principale, evitând gustările;
  4. Urmarea listei “Semafor” (alimente permise, limitate, interzise);
  5. Respectarea șablonului de construcție al meselor principale;
  6. Consumul a minimum 4 legume/zi;
  7. Ultima masă înainte de ora 19:00;
  8. Hidratare minimă de 1,5 L apă/zi;
  9. Minimum 5.000 de pași/zi în aer liber;
  10. Igienă a somnului corespunzătoare, cu cel puțin 7 ore de somn/noapte, culcarea înainte de ora 23:00.

Ediția 29 a programului (25.09.2024 – 04.12.2024)

  • Greutate inițială: 97,4 kg
  • IMC: 35,78 kg/m² (obezitate grad II)
  • Circumferință abdominală: 108 cm
  • Glicemie: 122 mg/dL
  • Insulină: 31,3 µU/mL
  • Indice HOMA: 9,42
  • TGP: 40 U/L

După 10 săptămâni de intervenție, pacienta a atins:

  • Greutate: 87,6 kg (IMC 32 kg/m², obezitate grad I)
  • Circumferință abdominală: 94 cm

Pe lângă implementarea celor 10 acțiuni, pacienta a urmat un protocol personalizat de suplimentare:

  • două cure consecutive (1 lună/cură) cu un supliment pe bază de glucozinolați,
  • vitamina D3 și K2,
  • crom,
  • complex de vitamine B,
    administrate pe întreaga durată a programului.

Ca răspuns la căderea părului asociată reducerii ponderale, s-a introdus un complex cu zinc, cupru și biotină, timp de 2 luni.
Pe toată perioada, pacienta a menținut schema medicamentoasă inițială recomandată de medic.

Ediția 30 (16.01.2025 – 27.03.2025)

La debutul celei de-a doua ediții:

  • Greutate: 86.5 kg
  • Circumferință abdominală: 100 cm

La finalul programului:

  • Greutate: 81.9 kg
  • IMC: 30.08 kg/m² (limita supraponderii)
  • Circumferință abdominală: 93 cm

Reducerea suplimentară a fost de 4.6 kg, atingând pragul de suprapondere.

Pacienta a continuat schema de suplimentare (glucozinolați, vitamina D3+K2, crom, complex B) și, pe parcurs, a reușit să renunțe complet la medicația anterioară, sub supraveghere medicală. S-au raportat câteva episoade de răceală, cu impact temporar asupra greutății.

După finalizarea celor două ediții, pacienta a atins greutatea de 81.5 kg, menținând statusul de suprapondere, însoțit de o îmbunătățire clinică și metabolică evidentă.

Analiza și monitorizarea comportamentală

Evaluarea jurnalelor alimentare a evidențiat inițial:

  • consum crescut de alimente dulci și rafinate;
  • aport scăzut de legume, fructe și proteine;
  • absența surselor de grăsimi sănătoase;
  • tipare alimentare dezechilibrate și aport caloric emoțional.

Intervenția nutrițională a vizat:

  • echilibrarea distribuției macronutrienților;
  • creșterea aportului proteic;
  • reducerea carbohidraților rafinați și a alimentelor ultraprocesate;
  • optimizarea digestiei lipidice;
  • educație nutrițională continuă;
  • consolidarea rutinei de somn, hidratare și mișcare (până la 10.000 pași/zi).

III. Rezultate

În urma intervenției nutriționale și a modificărilor stilului de viață s-au înregistrat îmbunătățiri semnificative ale parametrilor antropometrici și biochimici.

În ediția nr. 29, pacienta a redus greutatea corporală de la 97,4 kg la 87,6 kg (−9,8 kg), trecând de la obezitate de gradul II la obezitate de gradul I.
În ediția nr. 30, greutatea a scăzut de la 86,5 kg la 81,9 kg, corespunzând unui IMC de 30,08 kg/m², situat la limita gradului de suprapondere.

Pentru a ilustra evoluția, datele au fost reprezentate grafic în Figura 1, unde au fost marcate principalele repere:

  • greutatea inițială de 97,4 kg (obezitate grad II);
  • pragul de 94,7 kg (tranziția către obezitatea de grad I);
  • valorile intermediare și finale relevante.

La finalul programului, pacienta a înregistrat o greutate de 82,5 kg, însă, pentru acuratețe, au fost incluse și valorile:

  • 81,9 kg, înregistrată cu o săptămână înainte de final, în absența unui episod infecțios, și
  • 81,5 kg, măsurată la câteva zile după încheierea programului, corespunzând unui IMC de 29,96 kg/m², caracteristic supraponderii.

Figura 1. Evoluția greutății corporale a pacientei, pe parcursul celor două ediții

Un alt parametru cu îmbunătățiri semnificative a fost circumferința abdominală.
În ediția nr. 29, aceasta s-a redus de la 108 cm la 99 cm (−9 cm), iar în ediția nr. 30, de la 100 cm la 94 cm (−6 cm).

Evoluția progresivă a circumferinței abdominale este ilustrată în Figura 2, unde au fost marcate valorile inițiale, intermediare și cea mai mică circumferință atinsă — 93 cm, măsurată cu o săptămână înainte de finalizarea ediției a doua, în absența influenței unei viroze, similar cu observațiile privind greutatea corporală.

Figura 2. Evoluția circumferinței abdominale a pacientei, pe parcursul celor două ediții

Parametri biochimici

Din perspectiva analizelor de laborator, s-au observat ameliorări semnificative ale mai multor parametri biochimici.
Este important de menționat faptul că, în prima ediție, pacienta a urmat schema medicamentoasă recomandată de medic, în timp ce, la începutul ediției nr. 30, aceasta a fost întreruptă, fapt care explică variațiile ulterioare ale anumitor valori.

Tabel I. Evoluția valorilor biochimice pe parcursul celor două ediții ale programului 10-10

ParametruEdiția 29 – începutEdiția 29 – finalEdiția 30 – final
Hematii (milioane/mm³)5.45.895.81
Volum eritrocitar mediu (fL)7173.270.4
Glucoză (mg/dL)1229197
Insulină (µU/mL)31.312.714.3
Indice HOMA-IR9.422.853.42
TGP (U/L)402825
Homocisteină (µmol/L)12.915.1210.41
Vitamina B12 (pg/mL)319467431
Vitamina D3 (ng/mL)22.22432
Hemoglobină glicozilată (%)5.95.75.3

Rezultatele biochimice confirmă ameliorarea funcției hepatice (scăderea TGP), optimizarea metabolismului glucidic (normalizarea glicemiei și a indicelui HOMA-IR) și creșterea statusului micronutrienților (vitamina D3 și B12).
De asemenea, scăderea hemoglobinei glicozilate de la 5,9 % la 5,3 % indică o îmbunătățire a controlului glicemic pe termen mediu.

O valoare ușor crescută a homocisteinei la finalul primei ediții (15,12 µmol/L) s-a normalizat ulterior (10,41 µmol/L), posibil datorită suplimentării cu vitaminele din complexul B, zinc și cupru.

Per ansamblu, datele antropometrice și biochimice susțin eficiența programului 10-10, demonstrând o ameliorare globală a stării de sănătate metabolică, concomitent cu reducerea necesarului medicamentos.

IV. Discuții și concluzii

Acest studiu de caz a prezentat parcursul unei paciente în vârstă de 43 de ani, care, prin intermediul programului 10-10, a reușit să treacă de la obezitate de gradul II la limita supraponderii. Participând la două ediții consecutive ale programului, respectiv cele cu numărul 29 și 30, pacienta a obținut îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește greutatea corporală, circumferința abdominală, parametrii biochimici, precum și relația cu alimentația și propria stare de sănătate.

La începutul colaborării, motivația principală a fost ameliorarea patologiilor existente și optimizarea stării generale de sănătate. Această etapă a permis o analiză detaliată a relației pacientei cu alimentația, evidențiindu-se rețineri față de consumul de lipide și al meselor dense caloric, adesea însoțite de sentimente de vinovăție.
Pe parcursul programului, pacienta a reușit să conștientizeze comportamente alimentare cu impact negativ – precum evitarea grăsimilor sau reticența față de carbohidrați complecși (pâine, paste, cartofi) – pe care le descria ca o „frică” față de aceste alimente.
Experiența primei ediții a subliniat pentru participantă importanța rutinei și a disciplinei în alimentație și stil de viață, precum și valoarea informării corecte, primită de la specialiști acreditați din domeniul nutriției.

Ediția nr. 30 a reprezentat o continuare naturală și o aprofundare a schimbărilor inițiate anterior. Obiectivul principal a fost atingerea unei greutăți sănătoase și a unei stări generale de echilibru. Un moment-cheie al acestei etape a fost renunțarea la tratamentul medicamentos, în paralel cu optimizarea greutății corporale, a circumferinței abdominale și a valorilor biochimice.
Din perspectivă nutrițională, pacienta a evidențiat rolul monitorizării zilnice și al supervizării constante de către nutriționistul-dietetician, care au permis identificarea unui aspect esențial: omiterea meselor principale avea un impact negativ asupra greutății corporale.
În contrast cu restricțiile percepute anterior, pacienta a conștientizat că respectarea meselor principale și optimizarea structurii nutriționale a acestora reprezintă singura strategie sustenabilă de reducere ponderală, compatibilă cu menținerea stării de sănătate pe termen lung.

Concluzionând, parcurgerea a două ediții consecutive ale programului 10-10 a permis pacientei o reducere ponderală totală de 15,5 kg (−15,9 % din greutatea inițială), o diminuare a circumferinței abdominale cu 15 cm, precum și îmbunătățirea semnificativă a parametrilor biochimici.
Rezultatele au fost obținute într-un interval de 22 de săptămâni (aproximativ 5 luni). Ținând cont că literatura de specialitate estimează o scădere ponderală de 5–10 % în 12–24 de luni, aceste rezultate subliniază eficiența crescută a programului 10-10.

Din perspectivă nutrițională, pacienta a identificat comportamentele alimentare care îi afectau statusul ponderal și a învățat să le corecteze, sub îndrumarea specialistului. Procesul terapeutic nu a vizat exclusiv scăderea în greutate, ci și restabilirea stării generale de sănătate și armonizarea relației cu alimentația.
Pacienta a reușit astfel să depășească convingerile eronate legate de alimentație, să atingă obiectivele stabilite la începutul programului și să dobândească autonomia necesară adaptării nutriționale în funcție de răspunsurile organismului.

În concluzie, programul 10-10 a demonstrat beneficiile terapiei medical-nutriționale integrate, eficiența intervențiilor de grup și importanța monitorizării zilnice, generând rezultate măsurabile, sustenabile și reproductibile în managementul obezității.

V. Bibliografie

1. Balasundaram P, Daley SF. Public Health Considerations Regarding Obesity. StatPearls [Internet]. 2025 Feb 15 [cited 2025 Sep 18]; Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK572122/

2. Obesity and overweight [Internet]. [cited 2025 Sep 18]. Available from: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/obesity-and-overweight

3. Ahmed SK, Mohammed RA. Obesity: Prevalence, causes, consequences, management, preventive strategies and future research directions. Metabol Open [Internet]. 2025 Sep 1 [cited 2025 Sep 18];27:100375. Available from: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2589936825000313

4. Elmaleh-Sachs A, Schwartz JL, Bramante CT, Nicklas JM, Gudzune KA, Jay M. Obesity Management in Adults: A Review. JAMA [Internet]. 2023 Nov 28 [cited 2025 Sep 18];330(20):2000–15. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38015216/

5. Milne-Ives M, Burns L, Swancutt D, Calitri R, Ananthakrishnan A, Davis H, et al. The effectiveness and usability of online, group-based interventions for people with severe obesity: a systematic review and meta-analysis: Clinical Research. Int J Obes [Internet]. 2025 Apr 1 [cited 2025 Sep 22];49(4):564–77. Available from: https://www.nature.com/articles/s41366-024-01669-2

6. Street S, Avenell A. Are individual or group interventions more effective for long-term weight loss in adults with obesity? A systematic review. Clin Obes [Internet]. 2022 Oct 1 [cited 2025 Sep 22];12(5). Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35765718/

7. Abbott S, Smith E, Tighe B, Lycett D. Group versus one-to-one multi-component lifestyle interventions for weight management: a systematic review and meta-analysis of randomised controlled trials. J Hum Nutr Diet [Internet]. 2021 Jun 1 [cited 2025 Sep 22];34(3):485–93. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33368624/

8. Magkos F, Fraterrigo G, Yoshino J, Luecking C, Kirbach K, Kelly SC, et al. Effects of Moderate and Subsequent Progressive Weight Loss on Metabolic Function and Adipose Tissue Biology in Humans with Obesity. Cell Metab [Internet]. 2016 Apr 12 [cited 2025 Oct 1];23(4):591–601. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26916363/

9. Messier SP, Resnik AE, Beavers DP, Mihalko SL, Miller GD, Nicklas BJ, et al. Intentional Weight Loss for Overweight and Obese Knee Osteoarthritis Patients: Is More Better? Arthritis Care Res (Hoboken) [Internet]. 2018 Nov 1 [cited 2025 Oct 1];70(11):1569. Available from: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6203601/