Terapia nutrițională în cancer

În cei 9 ani de experiență profesională în terapia nutrițională în cancer, am fost deseori întrebată, uneori sarcastic, alteori cu reală curiozitate, dacă pot vindeca cancerul. Un nutriționist care se adreasează acestei patologii nu consideră că poate vindeca un cancer, însă această frecventă întrebare relevă nevoia educației în masă asupra rolului pe care nutriția îl are cu adevărat pentru pacientul cu cancer.

Terapia nutrițională în cancer este întotdeauna integrată în tratamentul oncologic, dirijată de analize biochimice, parametri antropometrici (măsurători de greutate, circumferință), scoruri de malnutriție și vizează o strânsă colaborare cu pacientul sau/și aparținătorul pentru a reuși să adaptăm nutriția la dinamica patologiei (în tratamentul tumoricid, pre-operator, post-operator, infecții, reacții adverse și altele). Terapia nutrițională în cancer poate fi astăzi personalizată coroborând date și din sfera nutriției de precizie: analiza microbiomului intestinal, teste nutrigenetice și altele.

Terapia nutrițională în cancer ajută considerabil pacientul în perioada de tratament oncologic și nu numai. 

Ce face terapia nutrițională în cancer?

  1. Crește toleranța la tratamentul oncologic.
  2. Reduce timpul tratamentului tumoricid.
  3. Controlează o slăbire neintenționată.
  4. Controlează pierderea masei musculare.
  5. Scade spitalizarea neplanificată cu mai mult de 50% și numărul de zile de internare.
  6. Poate îmbunătăți calitatea vieții pacientului oncologic.
  7. Crește calității vieții supraviețuitorului.

În această etapă de tratament oncologic, pacientul și aparținătorii sunt predispuși la a încerca orice. Deseori pacientul oncologic este deja anxios să discute despre opțiunile dietetice, confuz de informațiile de proximitate, lipsite de dovezi ale eficienței. Recomandăm să nu faceți nici o dietă care nu este bazată pe evidențe clinice, pentru a evita:

  • să înrăutățiți carențele deja existente,
  • să creșteți gradul de malnutriție, 
  • să aveți costuri mari inutile.

Se recomandă un aport caloric de 24-28 kcal/kg corp/zi, iar aportul proteic de 1 g/kg corp/zi (la pacientul cu inflamație sistemică aportul proteic este necesar să fie mai crescut spre 2 g/kg corp/zi). Aportul proteic se poate atinge din alimente proteice (carne organică de pasăre, de pește). De cele mai multe ori recomandăm mixuri proteice de mazăre, de cânepă, de orez pentru a completa necesarul proteic estimat. De exemplu, la o persoana de 70 de kg:

  • aportul caloric este de aprox. 25 kcal x 70 kg= 1750 kcal/zi
  • aportul proteic este de aprox. 1.2 x 70 kg = 84 proteine/zi.

Cauzele care determină reducerea aportului alimentar sunt variate: schimbări de gust sau miros, vărsături, grețuri, iritații gingivale, constipație, diaree, malabsorbție, efecte adverse ale medicației, dureri acute sau cronice, stres psihologic. Dacă aportul alimentar este redus, pacientul are nevoie de o densitate calorică, care devine un element esențial. Emulsiile lipidice, uleiurile bogate în DHA, extractele proteice devin alimente funcționale obligatorii pentru pacient. Există câteva avantaje pentru care, în anumite perioade, pe un termen limitat, putem înlocui glucoza cu lipide speciale, în regimul nutrițional al pacientului oncologic:

  1. De a încerca să limităm riscul de infecții asociate cu hiperglicemia,
  2. De a optimiza echilibrul hidric din organism (pacientul oncologic poate avea o sinteza excesivă a hormonului anti-diuretic ADH determinat de tumoră, de greață, de morfină),
  3. De a destabiliza celula canceroasă aflată sub tratamentul tumoricid prin reducerea nivelului de glucoză, glutamină, etc. 

Pacientul oncologic trebuie să mănânce de 3-5 ori pe zi și este important să aibă un plan nutrițional creat de către un nutriționist licențiat, plan care să fie periodic evaluat și adaptat prin stransă coloborare dintre pacient/aparținător-nutriționist-întreaga echipă medicală.

Anca Ignat-Sâncrăian

Vă recomand să citiți și articolul Dieta ketogenică în cancer