Arhive etichete: COVID-19

Obezitatea în 2020

Lasă un răspuns

Până în anul 2020, obezitatea era considerată, la nivel teoretic, o afecțiune medicală de nutriție și metabolism, asociată cu un efect advers, negativ asupra sănătății, ducând la o speranță de viață redusă și/sau probleme de sănătate.

Însă la nivel de percepție, obezitatea a fost asociată cu:

  • nu ne plăcea trupul nostru,
  • ceva care poate fi amânat sau abordat de propria persoană, după propria părere și ureche.

Anul 2020 schimbă ochiul prin care privim obezitatea.

Devine un factor principal de risc pentru COVID-19 și este dovedită ca un accelerator al efectelor specifice infecției cu noul coronavirus.

În același timp, astăzi dacă vedem o persoană obeză sau suntem o persoană obeză nu mai privim prin ochiul esteticii, ci prin cel al acțiunii concrete să tratăm acest dezechilibru metabolic.

Dacă până în 2020, unii practicau înfometarea sau dietele disociate sau hiperproteice pentru a obține slăbirea într-un timp scurt, acum persoanele tind să aleagă cu precauție un regim de slăbire echilibrat, care să nu sape alte carențe sau să determine o tendința dizimuna sau de depresie-anxietate.

Trăim vremuri de schimbare profundă și nu toate schimbările sunt rele. Nutriția este percepută cu mai multă seriozitate, ocupă un statut bine meritat și cucerește de la nivel individual în masă, deoarece obezitatea, din păcate, atinge proporții uriașe.

The data for the map comes from research published earlier this year in The Lancet that looked at the body mass index of adults in 186 countries from 1975 to 2014.


Date mondiale despre suprapondere și obezitate (WHO, 2016):

  • >1.9 miliarde de adulți sunt supraponderali, dintre care 650 milioane de adulți sunt obezi. Prevalența obezității la adulți, la nivel mondial, s-a triplat din 1975 – 2016.
  • 340 milioane de copii și adolescenți (5-19 ani) sunt supraponderali și obezi.
    Prevalența supraponderii și obezității la copii a crescut dramatic de la 4% (1975) la 18% (2016), ocupând similar ambele sexe.
  • Supraponderea și obezitatea au atins o mortalitate mai mare decât subponderabilitatea. Sunt mai mulți oameni obezi decât subponderali, chiar și în Africa și Asia.
  • Al cincilea risc de decese.
  • 57.6% din adulții din România prezintă suprapondere și 20.2% obezitate.
  • Se estimează că în anul 2025: >50% din populație va fi obeză.

Anca Ignat-Sâncrăian

Health And Nutritional Aspects During The COVID-19 Pandemic

1 Răspuns


This article aims to capture some of the nutritional and lifestyle factors that help in the prevention or have an adjuvant contribution in the treatment of COVID-19. The ones presented here have an informative role, and do not replace, in any form, a medical treatment. I have chosen to address the healthy people at home, who can access multiple resources to remain in a physically and mentally optimal state, in these times. For those infected or those who have undergone treatment for COVID-19, nutritional intervention must be personalized and, in particular, integrated into their medical treatment scheme. For any personalized information, adapted to your situation, I recommend an online nutritional consultation. (!) This article may be changed, depending on emerging data and studies. (The romanian version: https://casaignat.ro/alimentatia-in-timpul-pandemiei-covid-19.html)

In December 2019, several cases of pneumonia of unknown origin were reported in Wuhan, Hubei, China. New technology was able to quickly detect the pathogen called Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus 2 (SARS-CoV-2) or the new coronavirus (COVID-2019). Extremely rapid human-to-human transmission has led the virus to spread from Wuhan to other regions of the Asian continent, as well as to all other continents: Europe, America, Australia, etc. The World Health Organization (WHO) declared the outbreak a Public Health Emergency of International Interest. Today, March 28, 2020, in Romania we have the following status COVID-19: 1452 infected persons, 139 people recovered, 29 people dead, 7801 quarantined and 131 367 people are in isolation at home, under medical supervision. [1]

While multiple international research centers seek to develop a treatment / vaccine for COVID-19, there is a need to manage clinical symptoms and complications resulting from infection with the new coronavirus. Worldwide, patients are undergoing several treatment schemes similar to some conditions such as: Pneumonia, Hepatitis C, HIV, Multiple Sclerosis, while new studies continue to appear regarding the comparative analysis of the effectiveness of different medical treatment solutions..

From nutritional standpoint, the European Society for Clinical Nutrition and Metabolism (ESPEN) opens a complex aspect:

„The COVID-19 pandemics present unprecedented challenges and threats to healthcare systems around the world. The ESPEN community includes thousands of health professionals who are mainly involved in combating COVID-19, from ATI to Internal Medicine departments to General Hospitals worldwide. Saving the life of acute complications is the first goal for all of us. However, we need to remind ourselves and our nutritionist colleagues that nutritional status and nutritional care play a very relevant role in defining the short and long term outcomes of our patients. […] Even more, in difficult times of high pressure we must follow the recommendations for best practices in nutritional care to improve the results of our patients. ” [2]

Nutritional intervention can provide many benefits, depending on the health status of a person:

  1. The person is healthy in home isolation,
  2. The person is infected and has no other health problems,
  3. The person is infected and has other health problems associated (Obesity, Diabetes, High Blood Pressure, Chronic Respiratory Diseases, Cardio-Vascular Diseases, Cancer, etc.),
  4. The person was infected and is undergoing treatment for COVID-19.

For scenarios 2, 3 and 4, nutritional intervention should be integrated into a complex medical chart, adapted and personalized to the patient. In other viral problems, including HIV, nutritional intervention can improve patient status, reduce muscle fatigue and thus inability to work, may reduce the hospitalized period, increase drug tolerance (by reducing side effects), improve intestinal symptoms and, overall, improve the quality of life.

A healthy person in home isolation can take specific actions relative to the hygiene-dietary regime and to a healthy lifestyle:

  1. Nutritional intake specific to home isolation conditions and high level of stress,
  2. Hands’ hygiene and food handling safety measures,
  3. Respiratory hygiene,
  4. Sleep, physical activity and hydration,
  5. Others.
  1. Conditions of home isolation with high stress requires a specific nutritional intake

The immune system is constantly working to protect the body from infections, wounds and diseases. It consists of a system of organs, tissues and cells (thymus, spleen, vessels and lymph nodes, spinal cord, tonsils and others). The central nervous system can influence the activity of the immune system, through the secretion of hormones and neurons / neurotransmitters, through the activity of the hematoencephalic barrier.

The immune system can be threatened by 3 major classes:

  1. Allergens, including food,
  2. Microorganisms: viruses, bacteria, parasites, molds,
  3. Pollutants from the environment: volatile organic compounds, heavy metals, etc.

A precarious immune system can be inflicted by a single class of pathogens listed above, or by a combination of those. During a pandemic, an uninfected person (e.i. COVID-19) while home isolation, should consider the following:

  1. Eliminate food aggressors, known either via prior analysis or based on personal experience (allergens, sensitivities or intolerances). It could be sugar, fried food, alcohol more than 1-2 servings per day, barbecue as a preparation method, gluten, lactose, histamine and others. I believe that reducing lactose intake from the diet carries a significant importance, especially by avoiding the consumption of fresh milk.
  2. Care for indoor air quality. Home isolation exposes us indoors to much more toxic air than we know. The US Environmental Protection Agency (EPA) points out that the level of organic pollutants in residential indoor air is 2 to 5 times higher than outdoor air, regardless of location, urban or rural. Here are a few solutions to tackle this issue:
    • The use of scientifically proven devices for the destruction of pathogens in the indoor environment: https://www.ancaignat.ro/airocide-tehnologia-unica-de-purifica-a-erului.
    • Frequent window opening for fresh air in all rooms of the house, throughout the day. The new coronavirus ”does not like oxygenated tissues” and it is essential to ventilate the rooms as often as possible, both for prevention and during the infection period (where, depending on the severity, the evolution of the disease may also involve some oxygenation devices). [3]
  3. Consider optimizing intestinal flora to reduce the number of pathogenic bacteria, candidiasis or mold spores.
  4. Accentuate the pathways of liver detoxification through: intake of glucosinolates (broccoli, cabbage, cauliflower, wild rocket (arugula), radishes and others) and consumption of pomegranate, blueberry, and/or turmeric for their antioxidative properties.
  5. Provide ingredients that have know efficiency in chelating heavy metals (spirulina, chlorella).

The immune system needs an optimal caloric intake of 25-30 kcal / kg body-weight / day and various nutrients (macro- and micro-), such as:

I. Macro-nutrients:

  • Essential fatty acids cannot be synthesized by the human body, therefore must be brought in through the diet: linseed oil (1 tablespoon / day), chia seeds, flax seeds, herring, salmon, sardines, tuna.
  • Proteins; Protein-energy malnutrition (PEM) due to insufficient proteins blocks the formation of immune cells and/or formation of immune factors that protect the body from infections and diseases. Protein malnutrition is also characterized by deficiencies of vitamin A, B6, folate, vitamin E, Zinc, Copper and Selenium. In the context of strengthening the immune system, the protein intake should be higher than normal: 1.2 g protein / kg of body-weight (0.55 g protein / 1 lb of body-weight) / day {e.g. 1.2 g x 60 kg = 72 g proteins / day (0.55 g / lb x 132 lb = 72 g proteins)}. Good protein sources are: meat, fish, eggs, cheese, nuts and seeds, beans, or protein extracts (from hemp, pumpkin, peas or mixtures thereof). Another excellent source of protein are bone broth soups.

II. Micro-nutrients:

  • Folate: lentils, peas, beans, leaves (spinach, kale),
  • Selenium: meat (beef, pork, poultry), nuts, sunflower seeds, seafood, tuna,
  • Vitamin A: of animal origin (cod oil, egg), of vegetable origin (yellow and orange fruits and vegetables (sweet potato, carrot, oranges etc),
  • Vitamin B complex (B1, B2, B3, B6, B12): fish, meat, nuts and seeds,
  • Vitamin C*: kiwifruit, strawberries, broccoli, kale, tomatoes, red peppers,
  • Vitamin D3*: fatty fish, foods fortified with Vitamin D,
  • Vitamin E: almond, avocado, sunflower oil,
  • Zinc: shells, meat, beans,
  • Probiotics*: Lactobacilli and Bifidobacteria,
  • Bioactive compounds [4]:
    • Quercetin*: cc. 150 mg / day {can be obtained from 300 g (11 oz) onion}
    • EGCG: green tea, matcha tea {5 g powder (approx. 1 teaspoon) in 300 ml (10 fl oz) water at 85 degrees Celsius (185º F), for 3 minutes}
    • Other flavonoids: citrus fruits, especially oranges: 300 ml (10 fl oz) fresh squeezed orange juice
  • Other ingredients: adaptogenic compounds from Ginseng, Rhodiola and various polysaccharides from fungi: Reischi (Ganoderma); Shiitake, Maitake [5].

*I believe that an optimal intake of Vitamin C, Vitamin D3, Probiotics and Quercetin, can be brought from foods rich in these compounds and by taking the minimum recommended dose, from supplements. For Vitamin C the recommendation is at least 400 mg / day. (Please read the ongoing study in China (https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT04264533), which is monitoring the influence of intravenous Vitamin C intake in patients infected with COVID-19. Also in a statement by the Department of Infectious Diseases of Shanghai, where the cure rate is higher than other regions, an intravenous intake of Vitamin C in significant quantities is observed in the treatment schedule). Considering that we are coming off the cold season, a period during which we usually have insufficient levels of Vitamin D3 and taking into account the fact that, during home isolation, the Sun exposure (natural source of Vitamin D3) continues to be low, I recommend an additional of at least 1000 IU / day. (Low Vitamin D levels are correlated with increased risk of respiratory tract infections. [6] To read and follow Vitamin D supplementation could prevent and treat influenza, coronavirus, and pneumonia infections, article by William B. Grant, and colleagues, March 15, 2020:

https://www.preprints.org/manuscript/202003.0235/v1

A probiotic supplement should contain a variety of at least 8 species of Lactobacilli and Bifidobacteria, totaling over 1 billion strains of bacteria. Quercetin supplementation of 150 mg / day may be indicated in people who do not consume 300 g onion / day.

2. Hand hygiene and other food safety measures

According to the World Health Organization, we have 5 food safety keys:

  1. Hand hygiene,
  2. Food separation,
  3. Thorough and optimal temperature cooking especially meat, eggs and seafood,
  4. Storing and reheating food at optimum temperature,
  5. Use of safe water.

Hands often carry microorganisms from one place to another, so proper hand washing is paramount. When around food, we need to wash our hands:

  • Before beginning to handle food and frequently during cooking,
  • Before eating,
  • After going to the toilet,
  • After working with raw meat,
  • After changing a baby’s diaper,
  • After blowing our nose,
  • After playing with animals,
  • After smoking.

Washing with soap for at least 20 seconds and using a dry towel (to dry our hands), preferably paper-towel. When using towels of various textile materials, it is necessary, to machine-wash/disinfect these frequently.

3. Respiratory hygiene

4. Sleep, physical activity and hydration

  • Ensure adequate hours of sleep for the period dominated by anxiety, worry, uncertainty: 7 – 9 hours / night, starting at 22.00. (Special attention for children).
  • Regular physical activity, of low intensity, at home, 20 – 40 minutes / day. It’s an activity that you can do with the whole family.
  • The general recommendation for water intake is 25 – 30 ml (0.85 – 1 fl. oz.) water / kg-body (e.g. 30 ml (1 fl. oz.) water x 60 Kg (132 Lbs.) = 1800 ml (60 fl. oz.) water / day). During illness, water intake may need to increase, depending on the degree of dehydration of the body (fever, diarrhea, etc.). Tap water can be consumed without the risk of coronavirus infection according to the US EPA https://www.epa.gov/coronavirus/coronavirus-and-drinking-water-and-wastewater

For scenarios 2 (the person is infected, but has no other health problems), respectively 3 {the person is infected and has other associated health problems (Obesity, Diabetes, High Blood Pressure, Chronic Respiratory Diseases, Cardio-Vascular Diseases)}, Horațiu Albu MD, proposes a concise guide of practice to the specialists:

https://www.farmaciaortomoleculara.ro/fisiere/536_a_49_covid_19_ro._nutritionguidlines.prop.pdf

To the people with Metabolic Syndrome, Obesity and other Chronic Disseases, I recommend that you consider a specific diet and lifestyle regime, especially during this period, given the fact you have the available time to cook and follow an optimal meal schedule. It is probably the most important thing you can do to best respond, in a possible COVID-19 infection. Obesity is characterized by a state of inflammation and accompanied by a lack of essential microelements for optimal function of the immune system.

Secondary risk factors for the pandemic caused by the new coronavirus could be:

  • High degree of pollution of the regional area (characteristic of Wuhan and northern Italy areas),
  • Existing diseases that cause macro and micro-elemental deficiencies, implicitly a precarious immune system (e.g. protein malnutrition, deficiency of essential fatty acids and others),
  • Vitamin D3 deficiency specific to cold season and/or less sun exposure,
  • Hypoxia caused by low indoor air quality and sedentary lifestyle,
  • High level of anxiety.

„At a global level, people describe states of fear, anger, uncertainty and especially distrust in the government, but together with these dark feelings, we begin to see images of solidarity,” The Lancet, 28 March 2020. [7]

Daily Menu highlights during home isolation, for a healthy normoponderal person

  • Breakfast: Oatmeal with a handful of blueberries, pomegranate and a tablespoon of Brain Proficiency (Without it, you can add a tablespoon of flax seed, one tablespoon of hemp seed, one tablespoon chia seed)
    • A glass of fresh-sqeezed organic orange juice.
  • Mid-Morning Snack: 1 matcha (or green) tea, 1 handful of cocoa beans / 2 squares of dark chocolate, 1 handful of walnuts / almonds
  • Lunch: 1. Bone broth soup with root vegetables (after cooking, you may add a pinch of organic turmeric powder, 1 teaspoon of cold pressed flax oil, half a pinch of Cayenne Pepper, 1 tablespoon chopped green parsley) with 1 slice of homemade wholegrain and seeds bread. [For people who like to consume a larger variety, I recommend a second course: fish or meat with side of sweet potato, carrot and beetroot (oven cooked recommended). Use spices to taste. Optional: red onion salad.]
  • Afternoon Snack: Healthy Shake: 200 ml vegetable milk, 2 tablespoons vegan protein extract, 1 tablespoon Brain Proficiency, 1 tablespoon juniper seeds, 1 tablespoon shitake powder, half of banana or avocado. Optional: you can sweeten with honey or agave syrup with inulin.
  • Dinner: Steamed broccoli and cauliflower with mushrooms sautéed with 150 g. (6 oz.) (cooked weight) slow cooked meat. Add a small portion of organic wild rocket salad with cherry tomatoes and organic virgin olive oil.
  • Evening Snack: a cup of basil tea.

Please take this information as an informative note, like any other article on this site. It does not replace a personalized nutrition scheme. Regarding this, we have created a Fast Nutrition Consultation service for the Immune System. For more details, visit the Services Section.

References:

  1. „Informing COVID -19, Strategic Communication Group, March 28, 2020, 1 pm – MINISTRY OF INTERNAL AFFAIRS.” Https://www.Mai.Gov.Ro/, Mar 28 2020, www.mai.gov.ro/informare-covid-19-groupul-de-comunicare-strategica-28-martie-2020-ora-13-00/.
  2. https://www.espen.org
  3. http://shorturl.at/iozCT
  4. http://shorturl.at/hTUZ6
  5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6837746/
  6. http://shorturl.at/mxBCU
  7. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(20)30686-3

Anca Ignat-Sâncrăian

Alimentația în timpul pandemiei COVID-19

Lasă un răspuns

Prezentul articol își propune să surprindă câteva aspecte nutriționale și de factori ai stilului de viață care ar putea preveni sau ar avea un aport adjuvant în tratamentul patologiei cu noul coronavirus. Cele prezentate aici au un rol informativ, și nu înlocuiesc, sub nici o formă, un tratament medicamentos. Am ales să mă adresez persoanelor sănătoase aflate la domiciliu, care pot accesa multiple resurse pentru a rămâne într-o stare optimă, fizică și psihică, în aceste vremuri. Pentru persoanele infectate sau cele care au trecut printr-un tratament pentru COVID-19, intervenția nutrițională trebuie individualizată și, mai ales, integrată în schema de tratament medicală. Pentru orice informație personalizată, adaptată contextului dumneavoastră, vă recomand o consultație nutrițională online. (!)Prezentul articol poate suferi îmbunătățiri, în funcție de datele și studiile care urmează să apară. (Pentru versiunea în limba engleză: https://casaignat.ro/health-and-nutritional-aspects-during-the-covid-19-pandemic.html)

În Decembrie 2019 s-au semnalat mai multe cazuri de pneumonie de origine necunoscută în Wuhan, Hubei, China. Noua tehnologie a reușit să depisteze rapid agentul patogen numit sindrom respirator acut coronavirus 2 (SARS-CoV-2) sau noul coronavirus (COVID-2019). Trasmiterea de la om la om extrem de rapidă a condus la o răspândire a virusului din Wuhan, spre alte regiuni ale continentului asiatic, cât și pe toate celelalte continente: Europa, America, Australia etc. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat focarul drept o Urgență de Sănătate Publică  de Interes Internațional. Astăzi, 28 Martie 2020, în România avem următorul tabloul determinat de COVID-19: 1452 de persoane infectate, 139 de persoane declarate vindecate, 29 de persoane decedate, 7801 în carantină și 131 367 de persoane sunt în izolare la domiciliu, sub supraveghere medicală. [1]

În timp ce multiple centre internaționale  de cercetare caută să dezvolte tratamentul/ vaccinul specifc COVID-19, există necesitatea gestionării manifestărilor clinice și a complicațiilor rezultate în urma infecției cu noul coronavirus. La nivel mondial se încearcă scheme de tratament similare unor afecțiuni precum: Pneumonie,  Hepatita C, HIV, Scleroza Multiplă, iar noi studii continuă să apară cu privire la analiza comparativă a eficienței diferitelor scheme de tratament.

Din punct de vedere nutrițional, European Society for Clinical Nutrition and Metabolism (ESPEN)  deschide o perspectivă complexă:

”Pandemiile COVID-19 prezintă provocări și amenințări fără precedent pentru sistemele de îngrijire medicală din întreaga lume. Comunitatea ESPEN include mii de profesioniști din domeniul sănătății care sunt implicați în principal în combaterea COVID-19, de la ATI la departamentele de Medicină Internă la Spitale Generale din întreaga lume. Salvarea vieții de complicații acute este primul obiectiv pentru noi toți. Cu toate acestea, trebuie să ne reamintim noi și colegii noștri nutriționiști că starea nutrițională și îngrijirea nutrițională joacă un rol foarte relevant în definirea rezultatelor pe termen scurt și lung ale pacienților noștri. […] Cu atât mai mult, în momente dificile de înaltă presiune trebuie să urmărim recomandările pentru cele mai bune practici în îngrijirea nutrițională pentru a îmbunătăți rezultatele pacienților noștri”. [2]

Intervenția nutrițională poate avea numeroase beneficii, în funcție de tabloul actual al persoanei:

  1. Persoana este sănătoasă și se află în izolare la domiciliu,
  2. Persoana este infectată, dar nu prezintă alte probleme de sănătate,
  3. Persoana este infectată și are asociate alte probleme de sănătate (Obezitate, Diabet Zaharat, Hipertensiune Arterială, Boli Cronice Respiratorii, Boli Cardio-Vasculare, Boală canceroasă, etc.),
  4. Persoana a fost infectată și se află în urmă tratamentului COVID-19.

Pentru scenariile 2, 3 și 4, intervenția nutrițională merită a fi integrată într-un tablou medical complex, adaptată și individualizată. În alte probleme virale, inclusiv în HIV, intervenția nutrițioanală poate îmbunătăți statusul pacientului, reduce oboseala musculară și astfel incapacitatea de a munci, poate reduce perioada de stat la pat, poate crește toleranța la medicament (prin reducerea efectelor secundare), poate ameliora simpomele gastro-intestinale și, pe ansamblu, îmbunătăți calitatea vieții.

Dacă persoana este sănătoasă și se află în izolare la domiciliu, ea poate să se ocupe, de multe aspecte ale regimului igieno-dietetic și de stil de viață sănătos, precum: 

  1. Aportul nutrițional specific condițiilor de izolare la domiciu și de stres crescut, 
  2. Igiena mâinilor și alte măsuri de siguranță alimentară, 
  3. Igiena respiratorie, 
  4. Somnul, activitatea fizică și hidratarea,
  5. Și altele.
  1. Aportul nutrițional specific condițiilor de izolare la domiciu și de stres crescut

Sistemul imun muncește în permanență să protejeze organismul de infecții, răni și boli. Este alcătuit dintr-un sitem de organe, țesuturi și celule (timus, splină, vasele și ganglionii limfatici, măduva spinării, amigdale și altele). Sistemul nervos central poate să influențeze activitatea sistemului imunitar, prin secreția de hormoni și neuroni/neurotransmițători, prin activitatea barierei hemato-encefalice.

https://lpi.oregonstate.edu/mic/health-disease/immunity-in-brief

Sistemul imunitar poate fi amenințat de 3 mari clase:

  1. Alergeni, inclusiv cei alimentari,
  2. Microorganisme: virusuri, bacterii, paraziți, mucegaiuri, 
  3. Poluanți din mediul înconjurător: compuși organici volatili, metale grele etc.

Un sistem imunitar precar poate să fie cauzat nu doar de o clasă a agenților patogeni enumerați mai sus, ci de o sumă a lor. În perioada de pandemie, când persoana este în izolare, neinfectată, poate lua în calcul:

  1. Să elimine agresorii alimentari pe care îi cunoaște, fie prin analize anterioare, fie prin experiență (alergeni, sensibilități sau intoleranțe). Ar putea fi zahăr, prăjeli, alcool mai mult de 1-2 porții pe zi, grătarul ca metodă de preparare, gluten, lactoză, histamină și altele. Cred că reducerea lactozei din alimentație este de o importanță semnificativă, mai ales prin evitarea consumului de lapte proaspăt.
  2. Să se preocupe de calitatea aerului de interior. Izolarea la domiciliu ne expune la un aer de interior cu mult mai toxic decât am presupune. Agenția de Protecție a Mediului din Statele Unite (EPA) subliniază faptul că nivelul de poluanți organici din aerul de interior rezidențial este de 2 până la 5 ori mai ridicat decât cel din aerul de afară, indiferent de locație, urbană sau rurală. Drept soluții:
    • Utilizarea unor aparate dovedite științific pentru distrugerea agenților patogeni din mediul de interior: https://casaignat.ro/airocide-tehnologia-unica-de-purificare-a-aerului
    • Aerisirea frecventă a camerelor locuinței, pe parcursul zilei. Noului coronavirus nu-i plac țesuturile oxigenate și este fundamental să aerisim cât mai des încăperile, atât pentru prevenție, cât și în perioada de infectare (unde, în funcție de severitatea evoluției bolii pot fi implicate și aparatele de oxigenare).
  3. Să ia în considerare o optimizare a florei intestinale, pentru a reduce numărul de bacterii patogene, candidoze sau mucegaiuri de la acest nivel.
  4. Să accentueze căile de detoxificare hepatică prin: aport de glucozinolați (broccoli, varză, conopidă, rucola, ridichi și altele) și prin consum de rodie, afine, turmeric.
  5. Să aducă ingrediente care pot avea o minimă eficiență în chelatarea de metale grele (spirulina, clorella).

Sistemul imunitar are nevoie de un aport caloric optim de cc 25-30 kcal/kg corp/zi și de nutrienți variați (macro- și micro-), precum:

I. Macro-nutrienți:

  • Aportul de acizi grași esențiali care nu pot fi sintetizați de organism, prin urmare trebuie aduși în dietă: ulei de in (1 lingură/zi), semințe de chia, semințe de in, hering, somon, sardine, ton. 
  • Aportul de proteine. În malnutriția proteică datorită insuficienței proteinelor se blochează formarea celulelor imunitare sau a factorilor imunitari care protejează corpul de infecții și boli. Malnutriția proteică este caracterizată și de carențe ale vitaminei A, B6, folați, vitamina E, Zinc, Cupru și Seleniu. În contextul fortificării sistemului imunitar, aportul proteic este mai ridicat decât în mod normal: 1.2 g proteine/kg corp/zi (1.2 g x 60 kg = 72 g proteine/zi). Surse proteice: carne, pește, ouă, brânzeturi, nuci și semințe, leguminoase (fasole, năut, linte) sau utilizarea extractelor proteice (din cânepă, de dovleac, de mazăre sau mixuri din acestea). O altă sursă excelentă de proteine provine din supa de oase fierte.

II. Micro-nutrienți:

  • Aportul de Folați: linte, mazăre, fasole, frunze (spanac, kale),
  • Aportul de Seleniu: carne (vită, porc, pui), nuci, semințe de floarea soarelui, fructe de mare, ton,
  • Vitamina A: de origine animală (ulei de cod, ou), de origine vegetală (fructe și legume galbene și portocalii (cartof dulce, morcov, portocale etc),
  • Complexul de vitamine B (B1, B2, B3, B6, B12): pește, carne, nuci și semințe,
  • Vitamina C*: kiwi, căpșuni, broccoli, kale, roșii, ardei gras roșu,
  • Vitamina D3*: pește gras, alimente fortificate cu vitamina D,
  • Vitamina E: migdale, avocado, ulei de floarea soarelui,
  • Zinc: scoici, carne, fasole,
  • Probiotice*: Lactobacili și Bifidobacterii,
  • Compuși bioactivi[4]: 
    • Quercitina*: cc. 150 mg/zi (poate fi obținută din 300 g ceapă)
    • EGCG: ceai verde, ceai de matcha ( 5 g pulbere la 300 ml apă la 85 grade Celsius, pentru 3 minute)
    • Alți flavonoizi: citrice, mai ales în portocale: 300 ml suc proaspăt de portocale
  • Alte ingrediente: compuși adaptogeni din Ginseng, Rodiola și diferite polizaharide din ciuperci: Reischi( Ganoderma); Shiitake, Maitake [5]

*Consider că un aport optim de vitamina C, vitamina D3, Probiotice și Quercitină, se poate aduce atât prin alimente bogate în acești compuși, cât și prin suplimentare minimă recomandată. Pentru vitamina C recomandarea este cel puțin 400 mg. (De urmărit studiul din China (https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT04264533), care este în desfășurare și care urmărește influența aportului intravenos de vitamina C la pacienții infectați cu COVID-19. De asemenea, într-un comunicat al Departamentului de Boli Infecțioase din Shanghai, loc în care rata de vindecare este superioară altor regiuni, se observă în schema de tratament un aport de vitamina C intravenos, în cantități semnificative.) Pentru Vitamina D3, având în vedere că ne aflăm după un anotimp rece, perioadă în care de obicei, prezentăm un nivel insuficient de vitamina D3 și luând în considerare faptul că, prin izolare la domiciu, sursa de Vitamina D3 este scăzută, recomand o suplimentare de cel puțin 1000 UI/zi. (Niveluri mici de Vitamina D au fost corelate cu riscul mai mare de infecții ale tractului respirator.[6] De urmărit studiul Vitamin D supplementation could prevent and treat influenza, coronavirus, and pneumonia infections, al William B. Grant, și colegii, din 15 Martie 2020:

https://www.preprints.org/manuscript/202003.0235/v1

O suplimentare minimă de probiotice ar fi bine să conțină o varietate de minim 8 specii de Lactobacili și Bifidobacterii, totalizănd peste 1 mld de tulpini de bacterii. Suplimentarea cu 150 mg/zi de Quercitină poate fi indicată la persoanele care nu consumă o cantitate de 300 g ceapă/zi.

2. Igiena mâinilor și alte măsuri de siguranță alimentară

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, avem 5 chei de siguranță alimentară:

  1. Igiena mâinilor,
  2. Separarea alimentelor,
  3. Gătirea profundă și optimă în special a cărnii, ouălelor și a fructelor de mare,
  4. Păstrarea și reîncălzirea alimentelor la o temperatură optimă,
  5. Folosirea unei ape sigure.

Mâinile trasportă frecvent microroganisme de la un loc la altul, prin urmare spălatul pe mâini este extrem de important. Trebuie să ne spălăm pe mâini:

  • Înainte de a începe să manevrăm alimentele și frecvent în timpul gătitului,
  • Înainte să mâncăm,
  • După ce am mers la toaletă,
  • După ce am lucrat cu carne crudă,
  • După ce am schimbat scutecul copilului,
  • După ce ne-am suflat nasul,
  • După ce ne-am jucat cu animalele,
  • După ce am fumat.

Trebuie să ne spălăm cu săpun, cel puțin 20 de secunde și să ne uscăm cu un prosop uscat, preferabil de hărtie sau să le spălăm frecvent pe cele din diverse materiale textile.

3. Igiena respiratorie

4. Somnul, activitatea fizică și hidratarea

  • Asigurați-vă orele de somn necesare perioadei dominată de anxietate, îngrijorare, incertitudine: 7-9 ore/noapte, începând cu orele 22.00. (Atenție specială pentru copii)
  • Activitatea fizică regulată, de intensitate redusă, o puteți face cu întreaga familie, la domiciliu, 20-40 minute/zi.
  • Recomandarea generală a aportului hidric este de 25-30 ml apă/ kg corp (de ex. 30 ml apă x 60 Kg = 1800 ml apă/zi). În condiții de infecție, aportul poate crește în funcție de gradul de deshidratre al organismului (febră, diaree etc). Se poate consuma apa de la robinet fără a fi un risc de infecție cu coronavirus conform sursei americane https://www.epa.gov/coronavirus/coronavirus-and-drinking-water-and-wastewater

Pentru scenariile 2 și 3 (2:Persoana este infectată, dar nu prezintă alte probleme de sănătate, 3: Persoana este infectată și are asociate alte probleme de sănătate (Obezitate, Diabet Zaharat, Hipertensiune Arterială, Boli Cronice Respiratorii, Boli Cardio-Vasculare, Boală canceroasă, etc.), doctorul Horațiu Albu propune specialiștilor un ghid concis de practică:

https://www.farmaciaortomoleculara.ro/fisiere/536_a_49_covid_19_ro._nutritionguidlines.prop.pdf

Pentru persoanele cu sindrom metabolic și cu obezitate și nu numai, recomand să luați în considerare un regim igieno-dietetic, tocmai în această perioadă, având în vedere că aveți timpul necesar la dispoziție pentru a găti și a respecta un program optim al meselor. Este ce puteți face cel mai mult pentru a răspunde mai bine, într-o posibilă infectare cu COVID-19. Obezitatea este caracterizată de o stare de inflamație și acompaniată de o carență de microelemente esențiale funcționătii optime a sistemului imunitar. 

Printre factorii secundari de risc ai pandemiei cauzate de noul coronavirus ar putea fi:

  • Gradul ridicat de poluare al ariei regionale (caracteristic zonelor Wuhan și Nordul Italiei),
  • Boli deja existente care determină carențe macro și micro-elementare, implicit un sistem imunitar precar(de ex. malnutriția proteică, deficit de acizi grași esențiali și altele),
  • Carența de vitamina D3 specifică anotimpului rece sau neexpunerii la soare,
  • Hipoxie determinată de aerul de interior de calitate inferioară și chiar de sedentarism,
  • Gradul ridicat de panică.

”La nivel global, oamenii descriu stări de frică, furie, incertitudine și mai ales de NEÎNCREDERE în persoanele din conducerea statului, dar alături de aceste sentimente întunecate, începem să vedem imagini de solidaritate”, scrie un editorial al publicației The Lancet, din 28 Martie 2020. [7]

Repere de meniu ale unei zile de izolare la domiciliu, pentru o persoană sănătoasă, normoponderală:

  • Micul dejun: budincă de ovăz cu un pumn de afine, un pumn de boabe de rodie și o lingură de Brain Proficiency (În lipsa lui, puteți să adăugați o lingură de semințe de in, o lingură semințe de cânepă, o lingură semințe de chia)
    • Un pahar cu suc de portocale.
  • Gustare 1: Un ceai de matcha/ceai verde, 1 pumn de boabe de cacao / 2 pătrățele de ciocolată neagră, 1 pumn de nuci/migdale
  • Prânz: 1. Supă de oase fierte cu rădăcinoase (în farfurie cu supă, deci după prepararea termică, putem adăuga 1 vârf de cuțit de turmeric bio, 1 linguriță de ulei de in cu presare la rece, 1 g de piper roșu, 1 lingură de pătrunjel verde mărunțit) cu 1 felie de pâine de casă cu semințe și fibre. [Pentru persoanele care consumă porții mai mici și doresc să consume mai variat, recomand și un fel 2: Garnitură de cartof dulce, morcov și sfeclă la cuptor cu chifteluțe (de pește sau de carne). Folosiți mirodenii. Opțional: o salată de ceapă roșie.]
  • Gustare 2: Shake din 200 ml lapte vegetal, 2 linguri de extract proteic vegan, 1 lingură de Brain Proficiency, 1 lingură de boabe de ienupăr, 1 lingura pulbere de shitake, 1/2 banana sau avocado. Opțional: puteți îndulci cu miere sau sirop de agave cu inulină.
  • Cina: Buchețele din broccoli și conopidă la aburi cu ciuperci sote cu 150 g carne gătită lent la cuptor. Adăugați o salată de 100 g rucola cu roșii cherry.
  • Gustare 3: 1 cană de ceai de busuioc.
Casa Ignat pentru Sănătate

Vă rugăm să luați aceste informații ca notă informativă, ca orice alt articol de pe acest site. Nu înlocuiește o schemă nutrițională personalizată. În acest sens, am creat un serviciu de Consultație Nutrițională Rapidă pentru Sistemul Imunitar. Pentru mai multe detalii, vizitați secțiunea Servicii.

Referințe:

  1.  “Informare COVID -19, Grupul de Comunicare Strategică, 28 Martie 2020, Ora 13.00 – MINISTERUL AFACERILOR INTERNE.” Https://Www.Mai.Gov.Ro/, 28 Mar. 2020, www.mai.gov.ro/informare-covid-19-grupul-de-comunicare-strategica-28-martie-2020-ora-13-00/.
  2. https://www.espen.org
  3. http://shorturl.at/iozCT
  4. http://shorturl.at/hTUZ6
  5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6837746/
  6. http://shorturl.at/mxBCU
  7. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(20)30686-3

Anca Ignat-Sâncrăian