Detoxifierea – baza succcesului terapeutic pentru multe boli 

Cum funcționează detoxificarea?

Îndepărtarea compușilor inutili sau toxici, care se dezvoltă în procese metabolice sau care se absoarb ca substanțe străine din afara corpului, are loc în aproape toate celulele țesuturilor. În cursul acestui proces de detoxifiere celulară, care este împărțit în două faze, substanțele toxice sunt prelucrate de enzime, astfel încât să poată fi eliminate. Pentru această transformare, este necesară o serie de sisteme enzimatice foarte specifice care se găsesc în cele mai multe celule, dar în concentrații diferite.

Enzimele de detoxifiere specifice elimină substanțele nocive și metaboliții toxici endogeni.

Organele, cum ar fi ficatul sau rinichii, care sunt implicate în mod deosebit în detoxifiere, au cea mai mare concentrație de enzime. Reacțiile din așa-numita fază I trebuie să fie în echilibru cu reacțiile din faza a II-a pentru a evita acumularea de intermediari toxici.

Enzime de detoxifiere ale fazei I

Enzimele fazei I sunt înrădăcinate în membranele reticulului endoplasmatic. Până în prezent, cunoaștem aproximativ 39 de enzime citocrom la om. Conținând 90-95% din acești citocromi, ficatul are cea mai mare concentrație de enzime P450. 60-65% dintre acestea sunt enzime P450 din familiile genetice 1, 2 și 3 care catalizează metabolismul medicamentos.

Sistemul de detoxifiere al fazei II

Printre enzimele de dezintoxifiere ale fazei II se numără glutathion-S- transferazele, sulfotransferazele, N-acetil transferazele și glucuronozil transferazele. Glutathion-S-transferazele (GST) sunt produse în citoplasma diferitelor celule, în special a organelor de detoxifiere și de contact. Aceste transferaze joacă un rol esențial în protecția celulară, eliminând nu numai toxinele endogene și xenobioticele, ci și carcinogenii, prin legarea metaboliților activi din faza I cu sisteme endogene, cum ar fi glutationul redus. În acest mod, este asigurată hidrosolubilitatea necesară pentru eliminarea renală a toxinelor.

Metabolismul glutationului: Cheia spre detoxifiere

În organism, glutationul are o serie de sarcini diferite de efectuat în forme structurale alternative. Din perspectivă chimică, glutationul este o tripeptidă care este produsă în citoplasma celulară, compusă din glutamină, cisteină și glicină.

Parte a grupului tiol, glutationul (sub formă de GSH redus) servește drept agent de reducere și protejează, printre altele, de radicali liberi, de stadii de oxigen activat și stres oxidativ; ceea ce de fapt înseamnă de toate bolile, intoxicațiile cu xenobiotice, metale grele, leziuni prin radiații, dar și împotriva cancerului. Mai mult decât atât, funcționează ca o coenzimă pentru glutathion-S- transferaze, precum și pentru Seleniu dependent de glutation peroxidază. Este o componentă importantă de legătură a detoxificării din faza a II-a.

O cantitate insuficientă de glutation poate fi găsită adesea în cazul unui organism sever extenuat, în caz de stres oxidativ sau supus unei oboseli cronice. În consecință, nivelul de glutation poate scădea cu 50-60% din valoarea inițială. Astfel, capacitatea redusă de detoxifiere poate duce la o sensibilizare extremă la substanțe toxice, în special atunci când – de exemplu – sinteza glutationului, deja slăbită prin post alimentar sau o dietă hipocalorică, este inhibată de toxine. Un deficit de micronutrienți sau o cantitate crescută de radicali liberi și/sau xenobiotice (exemplu medicația) poate de asemenea să favorizeze scăderea glutationului.

Glutationul este o substanță endogenă centrală necesară pentru procesele de detoxifiere.

Diagnosticul de laborator

Analizele de laborator de diagnosticare a capacității de detoxifiere: Glutation, raportul dintre glutationul redus/ glutationul oxidat (genotipul GSH / GSSG); testul funcțional GST- teta, precum și testele genetice ale enzimelor din faza I și faza II (citocrom P450, GST M1, GST T1, GST P1, NAT2; la care adăugăm, profilul micronutrienților în conformitate cu Sander: vitamina B2, vitamina B6, vitamina C, zinc, seleniu, aminoacizi. Raportul dintre glutationul redus și glutationul oxidat (coeficientul GSH / GSSG) servește drept valoare de orientare pentru răspunsul celular. În condiții fiziologice, concentrația intracelulară a glutationului oxidat (GSSG) este – la maximum – 10% din glutationul redus (GSH). Valoarea ar trebui să fie, în mod normal, > 0,8; tensiunea cauzată de uzură și de stresul metabolic modifică coeficientul. În cazul stresului oxidativ și a proceselor insuficiente de reciclare, nivelul GSSG poate crește dramatic (valoare normală <72 μmol / l).

Activarea ortomoleculară a capacității de detoxifiere

1. Ca și cofactori, unii micronutrienți joacă un rol-cheie în metabolismul nostru de detoxifiere. Acesta este motivul pentru care activitatea și funcția enzimelor de detoxifiere depind de un aport suficient de vitamine și oligoelemente. De exemplu, activitatea glutation-peroxidazei, una dintre cele mai vitale enzime de detoxifiere, este inhibată de o cantitate insuficientă de seleniu. Elementele de zinc și cupru, precum și vitaminele B2, B6 și C, care joacă un rol în mai multe etape ale proceselor de detoxifiere, au o importanță similară.
2. Aminoacizii glicina, L-cisteina și L-glutamina sunt substanțele de bază pentru auto-sinteza glutationului, în timp ce L-metionina și N-acetilcisteina sunt integrate în sinteza glutationului precum și în procesul de reciclare a glutationului de la oxidat la redus (sub forma sa activă). Înlocuirea acestor substanțe, cunoscute și ca precursori, promovează activitatea enzimelor de fază II prin îmbunătățirea sintezei glutationului și astfel sprijină eliminarea substraturilor toxice metabolizate în faza I.
3. Fitonutrienții joacă un rol foarte important în activarea enzimelor. Sunt deosebit de importanți glucozinolații și indolii găsiți în broccoli, muștar sau diferite tipuri de varză, precum și resveratrol sau curcuma (Curcuma longa). Efectele anticancerigene ale metaboliților glucozinolaților sunt documentate în numeroase studii. Cercetările arată o inhibare competitivă a enzimelor din faza I cu o inducție simultană a enzimelor de fază II. Administrarea suplimentară a acestor substanțe din plante poate crește semnificativ concentrația plasmatică a glutathion-S-transferazelor.

Detoxifierea sănătoasă prin excreție sigură

Chiar și atunci când biotransformarea substanțelor străine a avut loc în timpul fazelor I, II și a detoxificării, nu există nici o garanție pentru o eliminare reușită a toxinelor. Așadar, aveți grijă: în cazul în care transformarea biochimică a toxinelor este crescută printr-o terapie de detoxifiere, eventuala excreție a metaboliților produși va trebui asigurată. Excreția prin ficat, vezica biliară și intestin este la fel de importantă ca excreția prin sânge, limfă și rinichi.

Activarea intestinului: un aport vizat de fibre și / sau alge (Chlorella) este rezonabil pentru a asigura excreția prin intestin. Fibrele vegetale indigestibile absorb metaboliții procesului de detoxificare celulară și asigură un pasaj sigur și rapid al intestinului pentru o eliminare enterică a substraturilor toxice. Aceasta se referă la metaboliții toxici care ajung în intestin prin ficat și vezica biliară, dar și la alte substanțe dăunătoare, cum ar fi metalele grele prelucrate direct de enzimele de detoxifiere a mucoasei intestinale, precum și de substanțele toxice și nocive ingerate prin alimente, care se găsesc în lumenul intestinului.

Excreția renală: Eliminarea metaboliților excretați de rinichi depinde de o cantitate suficientă de lichid, precum și de valoarea pH-ului urinei. În funcție de propriile valori ale pH-ului, substraturile toxice pot fi eventual excretate sau reabsorbite tubular. Metaboliții acizi  sunt reabsorbiți mai mult în urina acidă primară, dar sunt eliminați mai repede într-un mediu urinar de bază. Un pH fluctuant al urinei, cum ar fi într-un organism ne-acidificat și atunci când dieta e una sănătoasă este condiția prealabilă pentru o excreție sănătoasă a metaboliților. Dacă valoarea pH-ului urinei nu fluctuează, ceea ce se întâlnește în cazul bolilor cronice, circulația circadiană trebuie să fie asigurată atunci când procesul de dezintoxicare este sporit. Mai mult decât atât, trebuie să ținem cont de faptul că activitatea tuturor sistemelor de enzime depinde de o valoare precisă, în acest caz ușor alcalină a pH-ului. Aceasta înseamnă că o supraacidificare nu numai că poate inhiba eliminarea toxinelor, dar poate și reduce activitatea enzimelor de detoxifiere.

Cum punem în practică?

Cura de detoxifiere pe care v-o propunem constă în Kitul Biogena-Detox Selection by Anca Ignat-Sâncrăian (https://casaignat.ro/kitul-biogena-detox-selection-by-anca-ignat.html).

Dacă aveți nevoie de o consultație cu privire la detoxifiere, nu ezitați să faceți o programare.

Anca Ignat-Sâncrăian

Referințe bibliografice:
1. Steinkellner H., Rabot S., Freywald C., et al. Effects of cruciferous vegetables and their constituents on drug metabolizing enzymes involved in the bioactivation of DNA-reactive dietary carcinogens. Mutation Research. 2001;480-481:285–297. doi: 10.1016/s0027-5107(01)00188-9. [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
2. Navarro S. L., Chang J. L., Peterson S., et al. Modulation of human serum glutathione S-transferase A1/2 concentration by cruciferous vegetables in a controlled feeding study is influenced by GSTM1 and GSTT1 genotypes. Cancer Epidemiology Biomarkers and Prevention. 2009;18(11):2974–2978. doi: 10.1158/1055-9965.epi-09-0701. [PMC free article] [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
3. Linus Pauling Institute. Lipoic Acid. Corvalis, Ore, USA: Micronutrient Information Center; 2012. https://lpi.oregonstate.edu/infocenter/othernuts/la/ [Google Scholar]
4.  Kalpravidh R. W., Siritanaratkul N., Insain P., et al. Improvement in oxidative stress and antioxidant parameters in beta-thalassemia/Hb E patients treated with curcuminoids. Clinical Biochemistry. 2010;43(4-5):424–429. doi: 10.1016/j.clinbiochem.2009.10.057. [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
5. Hofmann T., Kuhnert A., Schubert A., et al. Modulation of detoxification enzymes by watercress: in vitro and in vivo investigations in human peripheral blood cells. European Journal of Nutrition. 2009;48(8):483–491. doi: 10.1007/s00394-009-0039-5. [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
6. Xie Y., Zhao Q. Y., Li H. Y., Zhou X., Liu Y., Zhang H. Curcumin ameliorates cognitive deficits heavy ion irradiation-induced learning and memory deficits through enhancing of Nrf2 antioxidant signaling pathways. Pharmacology Biochemistry and Behavior. 2014 doi: 10.1016/j.pbb.2014.08.005.[PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
7. Baer-Dubowska W., Szaefer H. Modulation of carcinogen-metabolizing cytochromes P450 by phytochemicals in humans. Expert Opinion on Drug Metabolism and Toxicology. 2013;9(8):927–941. doi: 10.1517/17425255.2013.795219. [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
8. James D., Devaraj S., Bellur P., Lakkanna S., Vicini J., Boddupalli S. Novel concepts of broccoli sulforaphanes and disease: induction of phase II antioxidant and detoxification enzymes by enhanced-glucoraphanin broccoli. Nutrition Reviews. 2012;70(11):654–665. doi: 10.1111/j.1753-4887.2012.00532.x.[PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
9.Romilly E. Hodges, Deanna M. Minich. Modulation of metabolic detoxification pathways using foods and food–derived components: A scientific review with clinical application‘, Journal of Nutrition and Metabolism, 2015,
10. Cursul de detoxifiere susținut de către domnul dr. Horațiu Albu, A&A Naturomedica, București, 2017
11. Biogena Detox Concept