Mâncatul haotic crește nu doar greutatea, ci și bugetul și risipa de alimente și de emoții.

Multe consultații sunt ore de inspirație prin povestea pacienților.

Q., este o femeie mai matură decât vârsta, prin greutatea corporală, prin convingeri și percepții. La prima întâlnire, am analizat anduranța, pe care acum la o sută de zile de colaborare a și dovedit-o. Era atât de doritoare să se uite în oglindă și să se vadă fără coșuri purulente, fără dispoziții perturbatoare, fără kilograme care cântăreau mult, spre obezitate morbidă. Bunul ei ascundea o foame de a face ascultare și a reuși. Era pregătită să atingă culmi pe care și le fixase intangibile.

Q. avea și analize care să ne motiveze să fim meticuloși în abordare, perioadă de perioadă am putut evidenția și ameliorarea inflamației, rezistenței la insulină și a vitaminei D.

Mulți, printre care și Q. sunt uimiți de estomparea balonării, chiar din primele săptămâni. Însă puțini mi-au spus detaliile pe care vi le prezint în aceste rânduri, pe care Q. le-a relatat.

Partea 1: ”Un om sănăntos (la regim) consumă mult mai puține resurse și nu mai face atâta risipă, că nu mai aruncă mâncare, că s-a stricat. Banii pe care îi dădeam pe mâncare înainte erau mult mai mulți, cheltuiam foarte mult”. 

Q. trage niște semnale extraordinare. M-a dus direct cu gândul la o discuție cu doi studenți de la Facultatea de Nutriție și Dietetică, cărora le dădeam direcții de creare a meniului pentru un pacient cu cancer. Doream un meniu în care pacientul să se încadreze în 300 lei/ pe săptămână (o parte dintre produsele cumpărate rămâneau pentru consum pentru întreaga lună). Ne încadram într-o sumă de 35 lei/zi. Un alt criteriu era timpul și efortul depuse în preparare meselor de către pacient/aparținător și utilizarea eșalonată a alimentelor, în funcție de perisabilitatea lor.

Spre a fi înțeleasă, o legătură de pătrunjel se poate folosi cu prioritate, pentru a ne bucura de prospețimea cea mai ridicată. Se poate presăra pe crema tartinabilă de pește de dimineață, peste supa de la prânz și restul se poate pune peste o salată, la cină. Altfel se aruncă ”neîngrijită și uitată” în frigider, care va determina: lipsa nutrienților, alimente aruncate, bani pierduți.

Când cumpărăm prin pofte, bugetul alocat hranei va fi foarte ridicat. A cumpără după criterii de calitate implică inclusiv învățarea de principii de nutriție, de noi metode de gătire, de noi rețete. Iată cum a ști determină a avea. După ce vom ști mai multe, vom avea mai multe aspecte ameliorate în viețile noastre: sănătate, energie, mai puțină risipă de alimente și bani.

Toată săptămâna mi-a răsunat în minte acest slogan: ”un om sănătos consumă mai puține resurse”.

Pregăteam în 2018 o conferință despre subiectul Abordarea obezității prin nutrigenetică. Atunci am pătruns mai mult în cât ne costă pe noi înșine și ce impact economic are obezitatea. Creşterea costurilor medicale diferă substanţial dacă obezitatea este moderată sau severă, precum şi în funcţie de factori demografici, cum sunt vârsta şi rasa. Costuri cu obezitate: 2 trilioane de dolari/mondial/an (2014) în comparație cu 113 miliarde de dolari/mondial/an (costuri în bolile neoplazice).

Costurile directe ale obezității:

• costurile apărute în urma utilizării excesive a ambulatorului, 
• spitalizare, 
• farmacoterapie, 
• teste de laborator sau radiologice, 
• îngrijiri pe termen lung, din cauza afecţiunilor favorizate de excesul de greutate (de exemplu boli cardiovasculare, cancer, osteoartrită).

Partea a două: ”Părinții mei s-au întors spre mine din nou, mă ajută cu carnea din ferme, ei găsesc carne curată pentru mine. Emoțiile care vin cu greutatea în plus sunt numeroase …. Este prima lună în care am fost stabilă emoțional, la menstruație. Se observa o sensibilitate, dar mult mai redusă ca înainte”.

Ultima parte este subiectul multor cărți, cursuri, teorii și principii de psihologie, care este un domeniu diferit, dar complementar cu nutriția. Vă pot spune însă că un regim și un lifestyle sănătos determină emoții pozitive. Nu putem aștepta să avem mai întâi emoții pozitive, ca apoi să ne înscriem la un regim de viață. Odată ce vom stabiliza răspunsul insulinei, vom putea consuma mai ușor alimente recomandate, ca apoi să generăm emoții adecvate. Aici voi insera o vorba a altei paciente: ”Nu putem aștepta ca emoția să ne schimbe acțiunile, ci trebuie să faci o acțiune, ca apoi să te aștepți la alte emoții.” (M.)

Anca Ignat-Sâncrăian