Dana Buf a purtat cultura tricotajului românesc până în anul 2020, într-un mod unic, autentic și prestigios. ADN-ul brandului Dana Buf a împletit firul creativității cu un fir al extravaganței confortabile, făcând diferența dintre haină și creație vestimentară. Ușa atelierului ei impozant, de pe 21 Decembrie 1918, din Cluj-Napoca este astăzi închis.

O după masă de August ne găsește într-un loc care adăpostește, într-o ordine perfectă, câteva creații vetimentare din ultima colecție, fire și papiote și, mai ales, transparența de a împărtăși cu mine povești memorabile din viața Danei. Mai jos redau câteva subiecte atinse cu Dana despre anii ei de muncă creativă.

Care este prima piesă creată de Dana?

O vestă neagră, lungă până jos pe care a făcut-o într-o noapte întreagă, în cămin, în facultate, pentru o petrecere. Când a văzut că este apreciată, a făcut haine și pentru ceilalți. Nu și-a permis o garderobă de lux în facultate, dar era percepută că deținea una, și asta pentru că era foarte creativă.

Dana consideră că a făcut munca aceasta, atât de multe decenii, pentru că, în primul rând, este un om practic. ”Am două mâini cu care Dumnezeu m-a înzestrat, în timp am primit diferite dovezi că am capacitatea ca din nimic să fac ceva. Asta este o calitate pentru care eu nu am avut nici un merit. Nevoia m-a determinat să folosesc practicul cu creativitatea și să dau un sens”.

Șapte ani de producție pentru străinătate, sub umbrela unor nume de top mondial

Un aspect important al firului de poveste derivă din colaborarea cu nume uriașe și adaptarea la cerințele lor de calitate a produsului și de rapiditate a execuției. Producea mii de bucăți pe lună pentru diverse nume mari. Pentru un singur partener, tricota 1300 de piese pe lună, iar în paralel lucra și pentru alții. Sute de femei, a câte 2 mâini, lucrau zi și noapte. După etapa de tricotare a miilor de piese, urma etapa de ansamblare făcută integral de mână. În spatele unei rochii sunt zeci de stiliști, sute de femei care tricotează, zeci care ansamblează, la care se adaugă povestea materialului (sunt mătăsuri care se produc în loturi foarte mici, într-un timp foarte lung) și alte, și alte povești care nu se văd din afară. În producție a rezistat din cauza vitezei specifice. ”Rapiditatea o am în sânge de la tatăl meu și a dezvoltat-o de la colaboratorii mei. Eram considerată cea mai rapidă prototipistă. Dintr-un singur motiv: eram mai curioasă decât ei să văd ce se naște”.

Însă producția era mare consumatoare de timp și de energie. Știa că mereu dorește să creeze într-un context liber, fără presiunea unui trend sau a unor factori strict comerciali. A vrut mereu să nu se plafoneze. Atunci a spus stop colaborărilor externe și a hotărât să facă din croșet artă și pentru România.

De ce România?

Dana iubește oamenii frumoși din țara noastră, îi observă, îi apreciază și consideră că sunt mulți. ”Ideea mea dintotdeauna era să aibă și o femeie din România un produs care să nu spună neapărat că este by Dana Buf, dar să fie de calitate”. Cea mai importantă cale de a învăța este să observi, consideră Dana. ”În viață ești, în primul rând, observator. Copil fiind am observat cum tricotează mătușa mea, apoi, am observat ce mi-a plăcut și nu mi-a plăcut în anii de producție. Nu m-am născut știind, eu m-am născut observator”.

Romanticul tricotaj reinterpretat în fashion by Dana Buf spune o poveste caracterizată de: feminitate, atemporalitate, senzualitate, autenticitate.

A dorit ca un produs by Dana Buf să fie practic, nu doar fashion, nu doar să facă parte din dulapul persoanei, ci să exprime personalitatea sa. Culorile sunt nedefinite, ducându-ne cu gândul la nuanțele din penajul păsărilor. A știut să pună alături capacitatea mâinilor cu viziunea asupra unui lucru, să-l scoată din tradițional, să-l facă contemporan și să exprime prezentul feminin.

Cum se raportează creatorul la propriul lui rezultat?

Dana trăiește piesele, ele iau naștere din emoțiile ei și recunoaște că a fi autentic mereu este un proces dificil. La fiecare colecție pe care a avut-o, a existat o piesă centrală. La urmatoarea colecție, o nouă piesă îi lua locul. ”Mă raportez la o piesă diferit de cum se poate raporta un client. Eu cunosc întregul proces creator. Mie îmi place cât de mult s-a lucrat pe acea piesă, cât de greu s-a făcut prima bucată, de la ce s-a pornit și unde s-a ajuns. Un client poate evalua rezultatul final prin preț, iar eu prin povestea creației”.

Ce am dorit să transmit prin aceste rânduri a structurat perfect Francesco, soțul Danei, care mi-a spus: ”Dana este unică în lume, prin ceea ce face, atât prin creativitatea ei, cât și prin experiența ei de mii de piese unicat realizate”.

La finalul discuției am înțeles că Dana își închide atelierul de producție, și nu sufletul sau talentul, iar libertatea ei hrănește pe cele din urmă.

Alte articole despre creația Danei Buf: Fire de mătase și Dana Buf și Fire, broderie și Dana Buf.

Anca Ignat-Sâncrăian