Arhive lunare: iunie 2020

Normoponderalul și Obezul, în discuții

Procesul de slăbire implică să joci desăvârșit rolul persoanei tale, dar cu 30 de kg mai puțin. Cele 2 personaje, Obezul și Normoponderalul, sunt deseori interpretate disproporțional.

A fi numai în rolul Obezului, prin care îți satisfaci poftele și hrănești permanent rebeliciunea țesutului adipos, îți va aduce ca efect neînțelegerea personajului Normoponderal, despre care nu prea mai știi nimic, fie pentru că au trecut ani buni de când jucai acest rol cu ușurință, fie ți se pare rolul cel mai greu de interpretat.

A lua lecții de la un nutriționist, în acest rol al vieții înseamnă a-l angaja să-ți spună ce emoții, ce pofte, ce nevoi are Normoponderalul.

Conexiunile creierului din omul Obez vor fi complet diferite cu ale aceluiași om, dar cu o greutate normală. Prin urmare, nu te mai întreba cum vei face când vei avea cu 30 de kilograme mai puțin, deoarece fiecare 5 kg, vor aduce intensități și strigăte tot mai surde ale personajului dependent și vicios interpretat de Obez.

Exercițiul de imaginerie în procesul de slăbire este dătător de endorfine, de atenuare a poftelor și a necesarului energetic specific Obezului. Imagineaza-ți că interpretezi perfect rolul personajului Normoponderal. Povestește ce simți, ce faci în acest trup? Ce ai dori să consumi? Cât? Când? Te vezi mai mult în acțiune, decât stând?

https://www.islam21c.com/islamic-thought/reflecting-on-your-mirror/

Ca nutriționist, eu interpretez rolul personajului cu numărul optim de kilograme negociat cu pacientul meu. Și știu a-l juca în dialog cu el. El dorește să fie normoponderal, se simte neîndreptățit, însă acțiunile lui, pot fi specifice celui Obez. ”Sunt cu tine, chiar dacă mă vei critica și te vei opune mie, până într-o zi când vom ajunge în același punct, iar tu vei juca, natural rolul personajului cu o greutate plăcută”.

Anca Ignat-Sâncrăian

Micul dejun

Rapid și fără nutrienți vs. rapid cu nutrienți?

O consultație la nutriționist vă poate aduce câteva repere nutriționale valoroase, care nu ar consuma un alt timp decât cel pe care-l atribuiți deja micului dejun.

Pacienții, în general, aleg cine copioase, deoarece la micul dejun nu au timp pentru această dovadă de atenție/respect pentru propria persoană. Oricine care fie sare peste o masă, fie se grăbește înfulecând ceva într-un maraton inspititor cotidian va deduce la acest final de articol că s-a neglijat pe sine.

După postul nocturn, organismul are câteva nevoi fundamentale de a activa la un nivel optim. Deschiderea ferestrei și respirațiile lungi parcă conturează imaginea preferată specifică vacanțelor, mai ales dacă vezi brazi înalți sau o mare albastră perfectă. Hidratarea, fructele, ouăle, legume, pâine proaspătă și crocantă ar putea compune micul dejun de la o zi la alta.

Noi vă recomandăm să vă focusați pe calitate și densitate nutrițională. Când am conceput Brain Proficiency, ne-am gândit a rămâne ageri la minte și la bătrânețe. Unii dintre noi adoră capacitățile lor intelectuale. Cum alții își arată pectoralii, eu mă întreceam în relatarea unor compuși chimici cu nume foarte complicate. În anul întâi de facultate, eram convinsă cu o colegă care și ea era la a doua facultate, că vom pica la Biochimie. Dimpotrivă, chiar am fost printre primele, în ambele semestre, și asta nu pentru că ne era proaspătă chimia din liceu, ci pentru că am primit o altă dovadă că cel puțin una dintre cogniții funcționează bine. Și aș dori să o pot menține, îngriji și contribui cu cât pot, să mă sprijine mulți, mulți ani.

Dincolo de memorie, sunt și alte cogniții valoroase. În consultațiile de nutriție, fluența verbală contează enorm. Nu poți interoga un om, fără a-i da, în cele din urmă, o conexiune a elementelor obținute și, mai ales, o sistematizare a lor. După 6 ore de discuții și alte 2 de creare a protocoalelor personalizate către pacienții cabinetului, oboseală mentală și consumul psiho-emoțional ar putea să ne afecteze. Dar totuși, fac asta de aproximativ 9 ani și am convingerea că există elemente nutritive pentru creier. Polifenolii din fructe uscate violet, grăsimile esențiale din semințe alese țintit și alți antioxidanți care străbat profund celula au fost condensate în acest supliment.

1 lingură face diferența?

Oamenii au așteptarea că lucrurile mici sunt neesențiale. Din monitorizările noastre zilnice, în diferite patologii, lucrurile mici impactează grozav. În nutriție, precursorii de vitamine și minerale sunt ca adevărații agricultori pentru pământ.

Nu uitați să mâncați și ce vă place, mai ales dimineața. Iar gustul merită atenția noastră pentru a-l șlefui, a-l perfecționa, deoarece papilele gustative, ca niște coji de ceapă, se vor decoji, dacă alimentele vor fi lipsite de agresori. Papilele gustative pot fi ca și pătrățelele de pe abdomen, vor impresiona prin câte ingrediente pot diferenția dintr-o rețetă.

Dimineți creative!

Anca

Dialog în cadrul Programului de slăbire 10-10

Eu: Chiar acum lucrez la analiza acestor teste medicale (comparația dintre setul de analize din Ianuarie 2020 și cel din Iunie 2020) pentru fiecare persoană din programul 10-10. Și realizez că kilogramele slăbite sunt doar un alt parametru lângă cele 21 de teste de sânge. Realitatea este că orice ați luat, făcut, căptușit și adaptat nu a avut un singur marker de evaluare (kilograme slăbite), ci mai ales aceste analize de sânge. Dragă M., faptul că ai analize atât de bune, pe lângă kilogramele slăbite, mă face mult să mă bucur.

Pacienta 10-10: ”Sunt oglinda cea mai bună”.

Eu: La toate se adaugă stările voastre de bucurie, de energie, de perseverență, de ambiție etc și, mai ales, siguranța că hamurile procesului de slăbire, le tineți, ca niște maestre, în mâini.

Pacienta: ”Da, și dr. de interne a zis că nu mă recunoaște”.

Anca Ignat-Sâncrăian

A lăsa boii la vale

http://www.artnet.com/artists/nicolae-grigorescu/car-cu-boi-pe-cale-de-diminea%C8%9B%C4%83-2FXis6ackLOX8VJBhwu06A2

A sări peste mese, a-ti oferi cina ca o recompensă la neputiința de peste zi, a mânca doar carbohidrați rafinați creează un stil de viața nefavorabil sănătății.

Cu o vizită la nutriționist nu se face schimbare. Iar de informații nu duce nimeni lipsă. De ce o persoană devine pacient al cabinetului doar după 3 consultații consecutive, cu respectarea unor repere negociate la prima consultație? Sub ghidare, pacientul poate observa că nu-i este comod, nici intuitiv și nici cunoscut ce are de făcut, dar află de ce face ce face și obține rezultate conform estimărilor, pentru prima oară.

Există o percepție că omul gras trebuie să știe să slăbească singur și mulți ani se străduiește să o facă, cu un efort uriaș. Faptul că aplicăm o ”dietă piratată” de pe internet timp de 3 săptămâni înseamnă:

  1. rezultate nesigure
  2. consecințe neestimate
  3. calitate nesigură
  4. o lipsă de adaptare și personalizare
  5. crearea unui antecedent nefavorabil
  6. convingerea că tu ești altfel/diferit (dar dacă ai avut aceasta convingere, de ce ți-ai administrat un produs adresat tuturor?)

Alege o dietă care-ți oferă contextul de a te descoperi, de a învăța în paralel despre metabolismul tău și despre reacțiile individuale la unele alimente. Într-o dietă optimă, vei avea timp să te ridici mai învățat, cu câteva noțiuni de nutriție elementară, fără a crede că dacă mănânci fără gluten, înseamnă că mănânci sănătos sau dacă separi cartofii de carne, vei slăbi rapid.

Iar când obții rezultate mult muncite prin aplicarea reperelor nutriționale, alături de dieteticianul tău, ia în considerare că etapa de slăbire nu este egală cu etapa de menținere. Ascultă-l până la capăt, până în ziua în care ești stabil în greutatea normală de circa 3-6 luni, în funcție de gradul de obezitate de start. Iar apoi vei avea o poftă teribilă de fructe proaspete, de legume variate, crocante și alese cu atenție, din surse sigure, nu vei simți efortul de a face aprovizionarea, ci vei trăi bucuria că ți-ai adus raiul pe masa familiei tale. Orice etapă neîncheiată corespunzător poate determina recurențe. Dacă astăzi îți permiți o cină târzie, iar în următoarele 3 din 7 zile se repetă acest obicei, consider că încă ai nevoie de un ajutor.

Rămâi sub o ghidare nutrițională până când:

  • te simți stabil pe situația alimentară,
  • nu te simți vinovat dacă mănânci,
  • ai pofte de alimente sănătoase,
  • nu mai ești stresat cu privire la ce alegi să mănânci,
  • te organizezi bine,
  • ai o greutate optimă, de circa 3 luni.

Controlul și disciplina se dobândesc prin exercițiu. Unele persoane vor reuși mai ușor dacă au aceste abilități deja dezvoltate. Pentru cei care lasă boii la vale frecvent, le recomand să își aleagă specialiștii care le promit rezultate, le stabilesc reguli și îi susțin obiectiv până la capăt, oricât de anevoios este procesul.

Anca Ignat-Sâncrăian

Valoarea experienței în practica nutrițională

Am avut chiar și profesori, nu doar persoane în afară domeniului, care mă întrebau la început de drum profesional: ”Tu ce-o să faci cu acest domeniu?” sau ”Alți oameni mor de foame, iar tu te gândești la quinoa.” O situație memorabilă a fost în cadrul unei conferințe naționale adresate pacienților cu cancer, în cadrul căreia, în urma prezentării mele pe tema ”Alimentația specifică perioadei dintre curele de tratament tumoricid” o doamnă doctor s-a aruncat rapid cu presupunerea că bugetul acelui meniu este scump, punându-mă la colțul întrebării retorice: ”Câți pacienți își permit, din punct de vedere financiar, să mănânce în acest fel?” 

Întrebările acestea pentru un nutriționist care muncește de aproximativ 10 ani, în fiecare zi lucrătoare, sunt lipsite de sens și dovedesc lipsa de experiență,  de viziune, poate chiar și a unei educații minime de nutriție aplicată.

Odată cu experiența, devii tot mai conștient de valoarea adusă unui pacient prin terapia nutrițională. Dar cea mai frumoasă realizare obținută în timp este, fără îndoială, valoarea PREVENȚIEI. Dacă la început de drum, încă din anul II de facultate (prin tema de licență aleasă), am ales să abordez nutriția în cancer, în anii din urmă, fac cu aceeași pasiune prevenție. În cancer, există o motivație ridicată de a face absolut orice, inclusiv de a consuma conform unui plan format de nutriționist. Dar să poți ajuta pe cineva să prevină o patologie returnează o împlinire misterioasă, tainică, deoarece doar tu știi  pentru ce te lupți și poate niciodată persoana nu va activa ceea ce tu încerci să amâni prin nutriție. Prevenția aparține nutriției, iar evaluarea unui pacient pentru prevenție se face prin teste nutrigenetice, prin testarea microbiomului, dar mai ales prin colectarea cu precizie a unor simptome, stări, preferințe sau aversiuni și altele.

Un pacient cu probleme digestive îmi povestea astăzi că în ultimii 13 ani s-a verificat medical anual în dorința de a găsi o explicație la problema lui. Are un dosar impresionant adunat de la neurologie, gastroscopie, ecografie, analize biochimice etc. Pe parcursul a 13 ani, pacientul a căutat, dar simptomatologia lui era ușoară, de dus pe picioare și fără explicații prin analizele realizate. Aparent îmbucurător că nu era nimic grav. Dar nicăieri în acel dosar nu era o trimitere către: 1)Nutriție-Dietetică și schimbare de lifestyle (domnul era cu un stres ridicat, cu o masă pe zi, seară) sau spre 2)Psihoterapie. În 13 ani, aceste simptome pentru care el s-a prezentat la început devin diagnostice.

Un nutriționist care lucrează cu teste nutrigenetice și de microbiom va avea o abordare mai minuțioasă asupra pacientului, fie el și netestat. Aici este important să se spună că nu orice pacient care apelează la serviciile noastre, va face un test de acest tip. Noi cerem, pentru prima consultație, un set de analize standard de sânge, restul fiind teste pe care le putem propune pentru a completa o abordare de precizie. Mulți pacienți de ai noștri sunt netestați nutrigenetic, dar ei primesc indirect o abordare a nutriției mai ample, prin experiența pe care am dobândit-o la pacienții testați nutrigenetic sau cei cu analiză a microbiomului. 

”Tu ce-o să faci cu acest domeniu?” o să ajut pe acei pacienți care solicită ajutorul prin nutriție, precum a fost de la început în viziunea mea.

”Alți oameni mor de foame, iar tu te gândești la quinoa.” Serviciile de nutriție pe care le-am creat de-alungul anilor se adresează atât pacienților care nu-și permit, cât și celor care doresc cât mai multă personalizare, la costuri aferente. Am oferit servicii gratuite de nutriție la cazuri impresionante, am susținut programe gratuite pentru public de educare nutrițională. Ambele extreme au nevoie de nutriționist și de flexibilitatea lui. Din punctul meu de vedere, nu există o dietă satisfăcătoare pentru toată lumea. Dacă l-aș avea ca invitat la masă pe prințul Albert de Monaco, cu siguranță nu-l voi trata cu un smoothie, pentru a mă lauda câte superfood-uri am adăugat, că tot o blenduială este. Însă poate pentru un mic dejun pe fugă, dimineața devreme,  ar fi potrivit pentru mine.

”Câți pacienți își permit, din punct de vedere financiar, să mănânce în acest fel?” Mulți. Se observă în timp că o structurare a alimentației este de fapt o bună metodă de gestionare a bugetului pentru hrană. După o practică de 2-3 luni, mulți dintre pacienți ne spun că economisesc mai mult ca înainte pe această ramură. Există însă, o falsă corelație că hrana sănătoasă este scumpă. Dacă alimentul este de calitate, bine combinat, va aduce sațietate și satisfacție cu o porție mai mică. Cât despre pacienții cu cancer, bugetul pentru alimente și suplimente poate fi calculat pe luni și adaptat la etapa în care se află pacientul (pre-operatorie, post-operatorie, în tratament tumoricid, etc.).

Experiența practicianului este o valoare uriașă pentru un pacient care caută să obțină nu informații, ci rezultate. În ultimul timp, tot mai mult lucrăm pe diferite strategii de implementare al planului nutrițional, pentru a învăța pacienții nu numai cum să  mănânce, dar și cum să învețe să mănânce optim pentru ei. Ne ferim să transmitem un plan rigid, dorind să avem o poziție orientată către experiență, care este compatibilă cu o abordare clinică sensibilă și umanistă.

Anca Ignat-Sâncrăian

Probleme digestive

Numeroasele simptome digestive puse sub umbrela de ”sindrom de intestin iritabil” sunt de cele mai multe ori ”tratate” cu indiferență, nu și de către pacient, care ajunge epuizat de varietatea de evaluări medicale (colonoscopii, endoscopii, vizite la diferite ramuri ale medicinei de familie, interne, uneori chiar și psihiatrie).

Balonare, gaze, dureri abdominale, reflux-gastroesofagian, arsuri, perturbări de tranzit intestinal, constipație sau diaree, senzația de defecare incompletă, senzația de ”prea plin” după un volum redus de mâncare, toate însoțite de un sindrom de oboseală cronică sau o stare de epuizare evolutivă formează tabloul pacientului diagnosticat cu sindrom de intestin iritabil.

Terapia dietetică propune un regim igieno-dietetic pe termen mediu (3-6 luni) pentru a ameliora semnificativ simptomele descrise mai sus. Îmbunătățirea stării de sănătate a sistemului digestiv și a mucoasei intestinale este o lucrare minuțioasă care implică diete de eliminare, urmate de diete de rotație, suplimente pentru refacerea mucoasei intestinale și pentru optimizarea microbiotei. Un probiotic nu va ameliora acest tablou, dacă într-o primă etapă nu se creează un alt mediu și un alt pH endogen. Microbiomul uman este unic, precum este și ADN-ul, iar persoanele vor răspunde pozitiv, în timp, în funcție de răbdarea lor la această unicitate, de a o descoperi și de a personaliza în consecință alături de nutriționistul ales.

O nutriție convențională, neadaptată prin observare continuă, va fi un standard care poate ameliora procente reduse în comparație cu o nutriție personalizată (prin testarea microbiomului intestinal, prin monitorizarea zilnică și supravegheată a dietei de eliminare și de rotație, prin corelația și analiza directă dintre alimente și simptomele pacientului) care promite o ameliorare semnificativă, o capacitate digestivă optimă și o recuperare a energiei de zi cu zi.

https://ivpmeducation.com/

Corelația dintre creier-intestin este mult discutată. Printre cele mai dese întrebări puse în acest tablou clinic se regăsește și: ”Este de la mintea mea sau de la intestinul meu? Eu îmi induc această stare?” Informațiile circulă în ambele sensuri: atât hipotalamusul comunică cu intestinul, cât și tubul digestiv comunică cu hipotalamusul. Prin urmare, în terapia sindromului de intestin iritabil, o abordare multidisciplinară psihologie-nutriție-medicină internă va avea rezultate uriașe pentru pacientul nostru.

Anca Ignat-Sâncrăian

Stagiu de practică oferit studenților

Astăzi am cunoscut 4 dintre studenții de top din anul al III-lea ai Facultății de Nutriție și Dietetică, fiind al 4-lea an consecutiv în care mă ofer să susțin acest stagiu.

Ca și în anii precedenți rămân impresionată de ambițiile studenților și de pasiunea pe care o au pentru acest domeniu. În an terminal, pe cât de înaltă este speranța că vei reuși, pe atât de mare este frica de a nu reuși. Într-o întâlnire precedentă am discutat cu ei despre abordarea nutrigenetică, iar astăzi am atins subiecte despre microbiomul intestinal și aplicațiile lui în practica nutriționistului. În cele aproximativ 3 ore, discuțiile au revelat colegialitate și egalitate, destindere și o platforma de discuții libere, cu subiecte din practică.

Pregătirea unui nutriționist trebuie să fie continuă, iar susținerea reciprocă este o sursă importantă de a fi mai buni. După cum le-am spus și studentelor de astăzi și celor din anii precedenți, vă stau la dispoziție în dorința de a crea un cerc de susținere și dezbatere pe teme specifice Nutriției și Dieteticii adresat celor mai competenți nutriționiști. Dacă sunteți interesați, o să vă rog să-mi lăsați un ”da”, ca și comentariu, fie la postarea pe facebook, fie la prezentul articol.

Să aveți un drum profesional plin de împliniri!

Anca Ignat-Sâncrăian

Efort vs. rezultat

”Eu am fost crescută să evaluez după rezultate, nu după cât am muncit. Deci rezultatele contează, știm cu toții cât muncim”. 

Miercuri avem programul de grup 10-10. S-au adunat peste 50 de ore de terapie nutrițională de grup (pentru unii puțin, pentru mine un real curs post-universitar). Am o mare bucurie să pot lucra cu oamenii, să pot descoperi numeroasele laturi umane și scheme comportamentale, cu intenția de a învăța, de a-mi perfecționa tehnica și cu scopul de a avea eficiența ridicată a serviciilor nutriționale oferite.

Programul 10-10 este unul educativ, înainte de toate. Mereu le spun pacienților că dacă sunteți epuizați să învățați nu vă recomand nutriționist Anca Ignat-Sâncrăian. Am avut un pacient lunile trecute care mi-a spus, simpatic, că am un site prea științific și el nu înțelege prea mult. L-am avertizat că este doar începutul și are timp să se răzgândească. Acum chiar descopăr că era doar ”răsfățat în feedbackuri” și își face timp generos pentru o minimă educație nutrițională.

În procesul de slăbire, pacienții greșesc măsurându-și efortul, și nu rezultatele. Unul dintre cei mai disciplinați participanți al programului 10-10, a sugerat diferența aceasta întregului grup: ”Eu am fost crescută să evaluez după rezultate, nu după cât am muncit. Deci rezultatele contează, știm cu toții cât muncim”. 

Efortul este perceput mai mare la persoanele care:

  • au fost obișnuite să se recompenseze prin hrană,
  • consideră că trebuie să-i dai corpului ce cere (confuzie între dorințe și nevoi)
  • nu și-au dezvoltat anterior disciplina,
  • cu o stimă de sine scăzută,
  • au avut așteptarea că procesul de slăbire este cu mult mai simplu. Aici aș dori să menționez un paradox. O parte dintre oamenii cu suprapondere cred că se poate slăbi ușor, doar că ei încă nu au găsit trucul sau specialistul. Din studiile urmărite și din incidența obezității și recurenței, consider că a slăbi este un proces complex și că cel care reușește să obțină o slăbire sănătoasă este meritoriu de laude, tocmai pentru că nu este un proces simplu.
  • au obținut anterior o slăbire rapidă, urmată de o îngrășare, fără a înțelege motivele slăbirii sau a recurenței.
  • cu risc genetic de obezitate sau de senzație de foame accentuată sau pentru preferințe alimentare către polizaharide rafinate și grăsimi,
  • și altele.

Rezultatele procesului de slăbire nu sunt doar gramele slăbite pe zi, pe săptămână sau pe lună. Rezultate sunt și:

  • varietatea alimentelor consumate de legume, de fructe, de carne, de semințe, etc.,
  • varietatea metodelor de gătire,
  • reglarea meselor principale,
  • reglarea poftelor,
  • aportul de elemente esențiale și importante (grăsimi, aminoacizi, minerale, antioxidanți, fibre variate etc.)
  • noțiuni de bază despre alimentație și nutriție,
  • reglarea digestiei,
  • creșterea energiei și a entuziasmului,
  • reglarea ritmului circadian,
  • controlul asupra bugetului pe alimentație și managementul activităților din bucătărie,
  • îmbunătățirea analizelor de sânge,
  • starea că deții controlul asupra greutății personale,
  • și altele.

Înscrierile la programul 10-10 sunt deschise. Când se formează o nouă grupă, se va da startul următoarei ediții. Vă invit să vă aventurați cu încredere: https://casaignat.ro/10-10

Anca Ignat-Sâncrăian

Ce contează pentru pacient?

”Cel mai mult, în aceste luni de terapie nutrițională, a contat că:

  • mi-ai arătăt că-ți pasă de mine (supraveghere și susținere)
  • răspunzi punctual (în contact permanent)
  • m-ai făcut să mă uit la greșeli pe care nu le știam că sunt greșeli (educația)
  • lucrurile mici fac diferențe mari (conștientizare)
  • știi să fii blândă, și în egală măsură, să stabilești condițiile unei colaborări.”

Cât de des trebuie să ne întâlnim cu pacientul nostru, în terapia nutrițională? Ce alte căi nutriționale poți să aplici pentru a putea să te adaptezi nevoilor lui, să-i corectezi greșelile și mai ales să nu-i atingi, prea dur, rănile?

Întrebări cu răspunsuri variabile, direct corelate cu personalitatea și complexitatea tabloului dietetic și de stil de viață al pacientului. Iar nutriționistul se pregătește continuu să aibă energia de adaptare și disponibilitate, tocmai pentru a reuși, în acest parteneriat (de cele mai multe ori pe o perioadă minimă de 3 luni) dintre el și pacient.

Orice persoană care apelează la ajutor este fragilă și vulnerabilă, mai ales în țara noastră, unde creștem cu ideea că trebuie să le știm pe toate. A apela la resurse externe (specialiști) se corelează cu incapacitatea de a te descurca singur. Iar aici se naște fragilitatea.

Pacienții trebuie să fie informați și să accepte că este normal să nu cunoască aceste noțiuni de nutriție, că sunt poate prima generație din familia lor cu acces la educație nutrițională. Prin urmare, haideți să renunțăm la ideea că le știm pe toate, luând atitudinea și dorința de a afla mai multe, de a aplica ceea ce oamenii din domeniu ne sfătuiesc.

Un mic avertisment: lucrurile simple sunt cel mai greu de aplicat. De exemplu: simplul principiu de a mâncă la o oră decentă la cină este frecvent încălcat. Iar acest principiu nu se aplică doar pentru procesul de slăbire, ci este valabil pentru longevitate și pentru o mai mare bucurie de viață.

Poza preluată de pe site-ul: https://www.gabrielapopescu.ro/cresterea-stimei-de-sine/

Anca Ignat-Săncrăian